Președintele american Donald Trump a reacționat joi, de la bordul avionului Air Force One, minimizând impactul reducerii prezenței trupelor SUA în România: „Nu este foarte importantă”.
Declarația vine după anunțul Pentagonului privind redimensionarea efectivelor americane pe flancul estic european, inclusiv la baza Mihail Kogălniceanu, o decizie strategică care ridică întrebări privind angajamentul Washingtonului față de NATO, în plină criză ucraineană, arată ziare.com.
Reducere, nu retragere: 1.000 de militari rămân în România
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat miercuri, 29 octombrie, că a fost notificat oficial de SUA privind „redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO”. Decizia vizează sistarea rotațiilor unei brigăzi care include elemente în România, dar aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne dislocați pe teritoriul național, în special la Mihail Kogălniceanu. „Nu se vorbește despre o retragere, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi care activa și în alte țări NATO”, a precizat ministrul Ionuț Moșteanu.
Pentagonul a asigurat că reducerea nu înseamnă ieșirea trupelor din Europa sau slăbirea Articolului 5 NATO: „Aceasta nu reprezintă o retragere a Statelor Unite din Europa și nici un semnal al unei diminuări a angajamentului față de NATO și față de Articolul 5.” Decizia face parte din revizuirea posturii globale americane, prioritară Indo-Pacificului, pentru contracararea Chinei.
Trump: „Nu e foarte importantă” – Reacție la presiune media
Întrebat de jurnaliști în timpul zborului, Trump a descris reducerea ca fiind minoră: „Nu este foarte importantă.” El a evitat detaliile, concentrându-se pe angajamentul general: „Suntem alături de aliații noștri.” Reacția vine după critici din partea unor publicații conservatoare americane, care au cerut retragerea ca sancțiune pentru „antidemocrația” din România legată de dosarul Georgescu.
Context regional: Îngrijorări pentru flancul estic
Reducerea, estimată la un batalion (circa 4.000 de soldați prin rotație), afectează o prezență de 3.000 de militari americani în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Polonia, cu 10.000 de soldați, rămâne prioritară, după garanțiile lui Trump pentru președintele Karol Nawrocki. Experți precum colonelul Richard Williams (fost NATO) avertizează: „Nu există nicio motiv tactic pentru retragere.” Justyna Gotkowska (OSW, Polonia) adaugă: „Orice reducere va fi percepută de Rusia ca atractivă.”
Liderii politici văd în aceasta o oportunitate de a-și consolida armata națională, dar subliniază rolul esențial al SUA în descurajare. Moșteanu: „Armata română este principala garanție pentru securitatea României. Avem aliați buni, dar fiecare stat își ajustează prioritățile.”
Sistemul de rotații va fi redus, dar 1.000 de militari americani rămân permanent la Kogălniceanu, centru al operațiunilor NATO în Marea Neagră.
