Fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut sub porecla „Mitralieră”, a fost achitat de Curtea de Apel București după un proces marcat de amânări repetate ale pronunțării. Decizia instanței vine într-un context tensionat, pe fondul scandalului din Justiție și al dezvăluirilor din documentarul Recorder.
O instanță a Curtea de Apel București a decis achitarea fostului parlamentar Cătălin Rădulescu, la mai bine de un an de la începerea seriei de amânări ale pronunțării. Rădulescu fusese trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție, fiind acuzat că a obținut ilegal titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant”.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței în decembrie 2021. În octombrie 2023, judecătorul inițial desemnat a fost schimbat, iar noul complet a fost nevoit să reia judecata de la zero, inclusiv audierea martorilor. După patru ani de proceduri, Curtea de Apel București a dispus achitarea fostului deputat, într-o hotărâre care nu este definitivă și poate fi atacată, transmite B1TV.
Instanța a apreciat că infracțiunile de fals în declarații și complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, pentru care era judecat Rădulescu, „nu există”. În același dosar a fost achitată și Cristina Valentina Cechi, membră a Comisiei pentru eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant.
19 amânări ale pronunțării
Potrivit informațiilor prezentate și în documentarul Recorder, cazul lui Cătălin Rădulescu urmează un tipar des invocat în dezbaterile recente despre funcționarea Justiției: amânări succesive până la pronunțarea unei soluții favorabile inculpatului. În acest dosar, Curtea de Apel București a amânat pronunțarea de 19 ori. Practic, între ultima ședință de judecată, din septembrie 2024, și decizia de achitare au trecut aproximativ 15 luni.
Acuzațiile DNA
Procurorii DNA susțineau că, în cursul anului 2016, mai mulți angajați ai Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist, printre care și secretarul de stat de la acea vreme, Adrian Sanda, ar fi acordat titlul de „Luptător cu Rol Determinant” cu încălcarea prevederilor Legii nr. 341/2004.
Potrivit anchetatorilor, certificatul i-ar fi fost acordat lui Cătălin Rădulescu deși acesta nu îndeplinea condițiile legale, în special pe cea privind desfășurarea de activități revoluționare într-o localitate unde, până la 22 decembrie 1989, ora 12:10 – momentul fugii dictatorului Nicolae Ceaușescu – au existat persoane ucise, rănite sau reținute.
Declarații considerate false
DNA arăta că membrii comisiei ar fi admis cererea fostului deputat doar pe baza a două declarații, din 2015 și 2016, în care acesta susținea că ar fi participat la evenimentele revoluționare din Timișoara și București, în perioada 16–21 decembrie 1989.
„Declaraţiile respective ar fi contrazise în mod evident de documentele existente la dosarul administrativ al acestuia, existent la SSPR, din care ar rezulta că suspectul a desfăşurat activitate revoluţionară doar în oraşul Piteşti, începând cu data de 22 decembrie 1989, după fuga dictatorului, nicidecum în oraşele Timişoara şi Bucureşti”, susțineau procurorii.
În urma obținerii titlului, prin decret prezidențial, Cătălin Rădulescu ar fi beneficiat necuvenit de o indemnizație lunară de 2.020 lei, începând cu 1 ianuarie 2015, suma totală ridicându-se la 143.420 lei.
Decizia Curții de Apel București vine într-un moment în care funcționarea sistemului judiciar este intens contestată public, pe fondul protestelor de stradă și al acuzațiilor privind tergiversarea dosarelor sensibile.
