Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publică, marți, o analiză preliminară a chestionarului transmis judecătorilor, document lansat în contextul apariției investigației Recorder – „Justiție capturată”. Potrivit CSM, 2.583 de judecători, reprezentând 56,5% din corpul activ, au răspuns întrebărilor, Consiliul anunțând că va reveni ulterior cu o analiză detaliată bazată pe răspunsurile deschise.
Campanie publică împotriva Justiției, resimțită aproape unanim
Rezultatele arată o percepție covârșitoare de presiune publică asupra sistemului judiciar. Conform analizei, „în ceea ce privește aspectele referitoare la percepția publică și reacțiile instituționale privind justiția, 98,1% dintre judecători au răspuns că au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției”.
Totodată, CSM subliniază că reacțiile publice ale instituției au fost validate de magistrați: „Datele indică faptul că reacțiile publice ale CSM au beneficiat de un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind unul foarte redus raportat la numărul de respondenți”.
Schimbări de complete și suspiciuni punctuale
În privința modificărilor de complete, 192 de judecători au indicat că au fost înlocuiți din completul de judecată, în timp ce 2.081 au spus că nu au trecut printr-o astfel de situație. Dintre cei înlocuiți, doar 31 au precizat că schimbarea s-a făcut fără acordul lor.
Analiza mai arată că „un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripției răspunderii penale”, iar „3 judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanță”.
Prescripția, pusă pe seama pasivității Parlamentului
Unul dintre cele mai sensibile subiecte analizate este cel al prescripției răspunderii penale. Judecătorii indică în mod clar responsabilitatea legislativului: „Percepția judecătorilor este că principala cauză care a condus la aceste situații în care se constată intervenită prescripția răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului”.
În același timp, sunt menționate și alte cauze importante: „durata urmăririi penale și deciziile pronunțate de către Curtea Constituțională”.
Volumul de muncă, problema majoră a sistemului
CSM mai arată că judecătorii plasează pe ultimul loc ipoteza modificărilor nelegitime ale completelor ca factor al prescripțiilor, concluzionând că acest lucru „întărește concluzia privind generalizarea și formarea unei percepții greșite în rândul publicului, percepție ce are ca efect decredibilizarea justiției”.
În plan intern, însă, presiunea cea mai mare rămâne una structurală: „volumul de activitate este principala problemă sistemică pe care o resimt judecătorii”, mai transmite Consiliul.
