În București, 44 de senzori de poluare amplasați în 2023 stârnesc controverse. Deși oferă date despre calitatea aerului, aceștia nu sunt omologați. Oana Neneciu de la Ecopolis și alți activiști atrag atenția asupra situației alarmante din Capitală.
Bucureștiul a instalat 44 de senzori pentru măsurarea calității aerului în 2023, pe vremea când Primăria era condusă de Nicușor Dan. Senzorii au fost primiți gratuit prin Parteneriatul pentru Orașe Sănătoase, parte a unei rețele globale cu 70 de orașe.
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, fondat în 2009 și condus de Costel Popa, cu Oana Neneciu ca director executiv, a colaborat la implementarea proiectului. Aplicația aerlive.ro permite bucureștenilor să verifice calitatea aerului în timp real.
Aplicația folosește un cod al culorilor pentru a indica nivelul de poluare: verde pentru aer bun și mov pentru poluare gravă. Datele sunt colectate din trei surse, inclusiv senzorii instalați de Primărie.
Oana Neneciu a declarat pentru Gândul că senzorii „plantați” de Ecopolis nu sunt omologați. Ea a explicat că datele sunt utile pentru autorități și cercetări, dar nu sunt oficiale. PMB a obținut senzorii de la Bloomberg Philanthropies.
Recent, Neneciu a avertizat pe Facebook că poluarea din București este alarmantă, citând transportul și încălzirea rezidențială ca surse principale. A criticat și lipsa de acțiune a autorităților.
Paul Hitter, artist și influencer, a ridicat întrebări despre acuratețea senzorilor pe Facebook, menționând inconsecvențe în datele afișate de aceștia.
La nivel mondial, aplicația Air Metters arată că Bucureștiul se află pe locul 145 în privința poluării, fiind mai puțin poluat decât orașe precum Paris, Oslo sau Bremen. Cel mai poluat oraș este Wuhan, China.
