Criza politică are un cost economic direct și măsurabil, care se vede deja în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb valutar, în ratele la bănci și în fondurile PNRR pe care România riscă să nu le mai acceseze, avertizează Confederația Patronală Concordia.
Potrivit unui comunicat transmis marți, instabilitatea politică generează o „penalizare zilnică” pentru economia românească.
„România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%”, se arată în document. Patronatele atrag atenția că, dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație.
Cursul euro poate „exploda”
Confederația Concordia estimează că cursul euro poate urca cu 1-2%, de la 5,09 lei spre pragul de 5,20 lei. România are unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, ceea ce înseamnă că o eventuală depreciere a leului se va simți imediat în prețurile de consum.
În același timp, ratele la credite pot crește cu aproximativ 7,5-10%, reducând veniturile disponibile ale populației și punând presiune suplimentară pe consum.
Riscul pierderii ratingului investment grade
Pe termen mediu și lung, miza este însă mult mai mare. Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade, un prag esențial pentru atragerea de investiții străine și pentru menținerea costurilor de finanțare la niveluri suportabile.
„Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, avertizează Concordia.
Pentru a acoperi aceste costuri suplimentare și a menține bugetul de stat în parametrii asumați față de partenerii europeni, România ar trebui să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite. Un scenariu pe care țara noastră nu și-l permite, arată patronatele.
Scenarii dramatice pentru PNRR
Conform analizei Concordia, în scenariul optimist, România pierde minimum 30% din sumele PNRR așteptate în 2026, circa 3,5 miliarde euro. În această situație:
– Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB.
– Dacă statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB – un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere.
În scenariul negativ, pierderea ajunge la 50% (circa 5,7 miliarde euro). Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depășește 7,2% – un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară.
În scenariul critic – în care majoritatea reformelor asumate prin PNRR sunt ratate – pierderile ating 70% (circa 8 miliarde euro). Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk (țară neajunsă pentru investiții).
„Costul instabilității îl plătesc companiile și cetățenii”
Confederația Patronală Concordia trage un semnal de alarmă clar: „Costul instabilității politice îl plătesc companiile și cetățenii. Decidenții politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor și a cetățenilor în direcția, stabilitatea și predictibilitatea României”.
Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii. Este singura organizație patronală din România membră BusinessEurope, a Organizației Internaționale a Angajatorilor (IOE) și a Business at OECD (BIAC).
