Uniunea Europeană analizează extinderea taxării emisiilor de carbon către încălzirea locuințelor și transportul rutier, cu posibile efecte asupra prețurilor la energie. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că România trebuie să adopte o poziție fermă, dar deschisă la negocieri. Discuțiile vizează și Fondul Social pentru Climă, menit să sprijine populația vulnerabilă.
Uniunea Europeană își propune să extindă sistemul de taxare a emisiilor de carbon (ETS2) la combustibilii utilizați în încălzirea locuințelor și transportul rutier. Sistemul va intra în vigoare în 2028, după o amânare de la calendarul inițial. Furnizorii de combustibili vor fi obligați să cumpere certificate de emisii, cost care va fi transferat consumatorilor prin prețuri mai mari.
Estimările indică o creștere a prețurilor la combustibili între 3% și 15%, în funcție de piața certificatelor. România, având o mare dependență de combustibili fosili, ar putea resimți semnificativ aceste modificări.
Fondul Social pentru Climă, finanțat din veniturile generate de acest sistem, va sprijini gospodăriile vulnerabile și investițiile în eficiența energetică. România ar putea primi aproximativ 8 miliarde de euro, în funcție de proiectele aprobate.
Dumitru Chisăliță subliniază că România trebuie să adopte o poziție fermă la Bruxelles pentru a preveni creșteri de prețuri. De asemenea, el menționează performanțele istorice ale României în reducerea emisiilor, cu scăderi semnificative față de 1990, ca argument în negocieri.
Chisăliță sugerează trei direcții principale pentru poziția României: recunoașterea eforturilor istorice, diferențierea politicilor în funcție de realitățile energetice și accesul eficient la fonduri europene. El atrage atenția că simpla invocare a trecutului nu va fi suficientă în negocierile europene și că este necesară o strategie orientată spre viitor.
Pentru România, miza este dublă: evitarea unor creșteri semnificative ale costurilor energiei și valorificarea oportunităților de finanțare oferite de tranziția verde. Poziția de negociere la Bruxelles trebuie să combine fermitatea cu o strategie de investiții coerentă în infrastructura energetică.
