România se află în stare de alertă energetică, vânzând energie ieftină către Bulgaria și cumpărând scump seara, generând profituri pentru companii bulgare. Aici sunt implicați marii câștigători ai diferențelor de preț din piața regională.
Începând cu 1 august, România a intrat în stare de alertă energetică. Totuși, vinde energie Bulgariei la prețuri mici la prânz și cumpără scump seara. Guvernul demis, politicienii și analiștii au remarcat această situație.
GÂNDUL a investigat și a descoperit cum companiile profită de diferențele uriașe de preț. România se confruntă cu incapacitatea de a dezvolta capacități de stocare, fiind nevoită să vândă energia ieftin la prânz și să o cumpere scump seara.
Pe piața de energie PZU, prețul a scăzut la 2,70 lei/MWh într-un interval de prânz, urcând apoi la aproape 1.100 lei/MWh seara. Diferențele de preț sunt exploatate de operatorii cu capacități de stocare, care cumpără energie ieftină și o revând la prețuri mari.
Advance Green Energy AD, deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev, este un jucător principal în această afacere. Proiectul lor de la Lovech, cu o capacitate de 124,1 MW, este finanțat parțial prin PNRR și reprezintă cel mai mare sistem de stocare din UE.
Bulgaria a crescut rapid în domeniul stocării energiei, ajungând la o capacitate de aproape 2.500 MWh. În contrast, România a rămas la 600 MWh, fiind forțată să exporte surplusul și să importe masiv seara.
Calculele arată că în aprilie 2026, România a vândut energie la un preț mediu de 50 euro/MWh și a importat la 250 euro/MWh. Importurile au valorat 33 milioane de euro, comparativ cu exporturi de doar 5 milioane.
Algoritmul european EUPHEMIA leagă piețele de energie, redistribuind curentul în funcție de cerere și ofertă. România, însă, suferă din cauza lipsei capacităților de stocare, accentuând presiunea pe companiile energetice.
Premierul demis Ilie Bolojan a subliniat că România nu a stimulat suficient stocarea energiei. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, estima că țara va ajunge la o capacitate de 2,5 GW până la sfârșitul lui 2025.
