Fostul premier Florin Cîțu cere BNR să crească rata dobânzii de politică monetară, care în ultimii ani a rămas neschimbată în ciuda fluctuațiilor inflației și a prețurilor carburanților și energiei. Inflația din România se va dubla, spune Cîțu, după ce ultimele date, care nu mai iau în calcul creșterea prețului la energie și la carburanți, arată o reducere a inflației.
Mesajul lui Florin Cîțu
“O bancă centrală cu adevărat independentă pune presiune pe clasa politică să-și reducă cheltuielile, chiar și atunci când intră în conflict cu cel mai puternic om din lume. Crește dobânzile și îi protejează astfel pe cetățeni de inflația viitoare.
O bancă centrală „independentă” protejează clasa politică: menține artificial dobânzile scăzute și transferă costurile asupra cetățenilor, prin prețuri mai mari.
Iar propriile estimări arată că, în doar câteva luni, rata inflației va fi dublă față de prognoza precedentă”, scrie Cîțu pe Facebook.
Mesajul ministrului de Finanțe după scăderea inflației
Alexandru Nazare a transmis luni că este necesară continuarea eforturilor de consolidare bugetară, în ciuda scăderii abrupte a inflației în ultimile luni. Reacția acestuia vine după ce INS a anunțat că rata anuală a inflației a scăzut la 6.2% în luna august, de la 8.2% în iulie.
Ministrul a mai anunțat că prețurile de consum, fără combustibili, au scăzut în august cu 0.08% față de luna precedentă, în timp ce prețurile alimentelor au înregistrat o scădere de 0.7%. Referitor la piața carburanților, acesta a precizat că scumpirile înregistrate sunt cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, declanșat la finalul lunii februarie, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol.
„În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri șantierele”, a precizat Nazare.
Ministrul a spus că scăderea din august nu indică o reducere a prețurilor la nivelurile de dinaintea crizelor, ci doar o încetinire a ritmului de scumpire, motiv pentru care guvernul nu poate renunța la politicile de prudență.
