Toți senatorii AUR prezenți luni la ședința de plen au afișat pe pupitre bannere cu mesajul „Opriți poliția politică”. Gestul a venit după ce fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la sediul DIICOT. Formațiunea susține că nu se dezice de Georgescu și vorbește despre abuz și dictatură.
Senatorii AUR și-au instalat luni afișe cu mesajul „Opriți poliția politică” chiar lângă consolele de vot, în fața pupitrului, pentru a fi vizibile din tribuna Senatului. Momentul a avut loc în ședința de plen dedicată dezbaterii și votului proiectelor legislative de pe ordinea de zi.
Afișele au fond galben, culoarea partidului, cu textul scris cu font negru. Gestul senatorilor a venit imediat după ce Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, a fost săltat din trafic și dus la sediul DIICOT.
AUR nu se dezice de Georgescu
Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefănița Avrămescu, a declarat luni, la Parlament, că formațiunea nu s-a dezis și nu se dezice de Călin Georgescu, pe care continuă să îl susțină „fără niciun fel de pas în spate”.
În ceea ce îl priveşte pe domnul Călin Georgescu, rămânem alături de dumnealui, aşa cum am spus, fără niciun fel de pas în spate, a spus Avrămescu. Acesta a adăugat că, analizând ultimii doi ani, se poate vedea modul în care s-a acționat atât față de Georgescu, cât și la nivel guvernamental, ceea ce ar explica, în opinia sa, termenii de abuz și dictatură.
Pe partea de abuz, l-am văzut pe Călin Georgescu, care a fost târât săptămână de săptămână la Parchet, la audieri, la control judiciar şi aşa mai departe. Acum, ce se întâmplă este încă un pas, să spunem aşa, încă un exemplu similar, a mai spus purtătorul de cuvânt al AUR. Despre dictatură, noi spunem foarte clar că, din 2024, în decembrie, în România nu ştiu dacă putem să mai vorbim despre o democraţie. O ţară în care se anulează alegerile, se anulează votul a milioane de români, o ţară în care se interzic candidaţi, nu ştiu dacă o putem numi democraţie, a continuat acesta.
Percheziții la locuința lui Georgescu
Călin Georgescu a fost ridicat din trafic luni dimineață și dus la locuința sa din Mogoșoaia, acolo unde anchetatorii au făcut percheziții timp de peste șase ore. În jurul orei 15:00, el a fost transportat la sediul central al DIICOT pentru audieri.
Surse judiciare au declarat că anchetatorii au găsit în vila din Mogoșoaia o legitimație „diplomatică” pe numele lui Georgescu, aparent emisă de Ordinul Cavalerilor de Malta. Documentul poartă titlul „DIPLOMATIC ID” – Order of Malta, Sovereign Order Hospitalliers of Saint John of Jerusalem, precum și numele „senatorului” Călin Georgescu și fotografia acestuia.
Aceleași surse judiciare au precizat că în mașina lui Georgescu a fost descoperit un aparat de bruiaj, care i-ar fi permis fostului candidat la Președinție să evite înregistrarea conversațiilor purtate. În fața sediului central al DIICOT s-au adunat câteva zeci de persoane care au venit să îl susțină.
Alte persoane audiate în dosar
Tot luni, la sediul DIICOT a fost adus și Ion Negoescu, cel care ar fi făcut legătura dintre Georgescu și Răzvan Leu, omul de afaceri din Buzău care apare ca persoană păgubită în dosar. Leu a confirmat că el este autorul plângerii penale aflate la baza dosarului instrumentat de procurorii DIICOT împotriva lui Georgescu.
Potrivit unei declarații transmise AGERPRES, Răzvan Leu a precizat că a depus plângerea în ianuarie 2024, după ce ar fi pierdut peste un milion de euro în urma unei promisiuni de finanțare care nu s-ar mai fi concretizat niciodată. Și omul de afaceri Ionel Rusen se află la DIICOT pentru audieri.
Procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, au pus în aplicare luni 5 mandate de percheziție domiciliară, în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Cauza vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Din actele de urmărire penală a reieşit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetăţeni români (cu vârstele de 64 şi 47 de ani) şi un cetăţean italian (în vârstă de 56 de ani), au constituit un grup infracţional organizat care a acţionat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetăţean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar şi al Marii Britanii, în scopul obţinerii de foloase patrimoniale injuste, a transmis DIICOT într-un comunicat de presă.
Anchetatorii arată că liderul grupării le-a atribuit celorlalți doi membri roluri clare în mecanismul infracțional, prezentându-i drept oameni de afaceri prosperi, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pentru a le împrumuta unor persoane vătămate interesate să își dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești.
Astfel, potrivit rolurilor asumate, făptuitorii au acţionat prin inducerea şi menţinerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanţări de la instituţii financiare bancare din străinătate, membrii grupării de criminalitate organizată având ca obiectiv obţinerea garanţiilor băneşti depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective, se arată în comunicatul DIICOT.
Probatoriul administrat a arătat că, începând din septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate în București și în județul Argeș, iar ulterior în Marea Britanie, membrii grupului au indus în eroare o persoană vătămată, promițându-i o finanțare de 6.000.000 euro printr-un contract de creditare, condiționată de depunerea unei garanții. Victima a fost determinată astfel să transfere peste 1.000.000 euro.
Ulterior, sub pretextul majorării creditării la suma de 15.000.000 euro, cu condiția unei garanții suplimentare, victima a mai fost determinată să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro. Prejudiciul total înregistrat de persoana vătămată a depășit 1,1 milioane euro, potrivit DIICOT.
