Legea care ar putea încheia mandatul lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara a ajuns la Comisia de la Veneția. Gunn Marit Helgesen, președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, a cerut un aviz privind prevederile tranzitorii din Legea nr. 180/2026, considerate posibil retroactive.
Sesizarea a fost trimisă după ce doi parlamentari români i-au semnalat lui Gunn Marit Helgesen situația legată de noua lege, potrivit Digi24. Președinta Congresului susține că textul legal ar putea duce la încetarea automată a unor mandate locale aflate în desfășurare, fără o analiză individuală a fiecărui caz.
Conform documentului trimis Comisiei de la Veneția, mandatele vizate s-ar stinge la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, adică în jurul datei de 30 septembrie 2026. Helgesen consideră chestiunea urgentă, întrucât aplicarea legii ar putea afecta mandate obținute prin vot și, odată cu ele, continuitatea reprezentării democratice locale.
Ce cere președinta Congresului
Instituției de la Veneția i se solicită un punct de vedere despre compatibilitatea prevederilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026 cu standardele europene și internaționale, cu accent pe presupusul caracter retroactiv al acestora.
„Aş dori să vă informez că doi membri ai ambelor camere ale Parlamentului României mi-au adus la cunoştinţă existenţa unor dispoziţii legislative tranzitorii îngrijorătoare în România. Conform informaţiilor furnizate, aceste dispoziţii pun capăt ex lege mandatelor elective locale exercitate în prezent, cu efect retroactiv, în mod automat şi fără nicio evaluare individualizată”, se arată în scrisoarea semnată de Gunn Marit Helgesen.
Aceasta a precizat că mandatele urmează să se stingă la expirarea unui termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, respectiv la 30 septembrie 2026 sau în jurul acestei date. Ea a explicat că situația este urgentă pentru că punerea în aplicare a dispozițiilor ar putea duce la încetarea prematură a mandatelor locale și ar putea afecta direct continuitatea reprezentării democratice locale, dar și stabilitatea autonomiei locale din România.
Președinta Congresului a mai arătat că instituția pe care o conduce rămâne implicată în consolidarea democrației locale în statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv prin monitorizarea aplicării Cartei europene a autonomiei locale și prin observarea alegerilor locale și regionale. Ea a menționat existența unui dialog politic constant cu autoritățile române, menit să asigure respectarea recomandărilor Congresului.
„În acest context, în conformitate cu Rezoluţia (2002)3 de adoptare a Statutului revizuit al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept şi în numele Congresului, aş dori să solicit în mod oficial un aviz al Comisiei de la Veneţia cu privire la compatibilitatea dispoziţiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026, în special a efectului lor retroactiv, cu standardele europene şi internaţionale aplicabile”, a scris Helgesen, care și-a semnat mesajul „Cu respect”.
Un eventual aviz al Comisiei de la Veneția nu ar avea caracter obligatoriu. Recomandările instituției fac parte din categoria instrumentelor de tip „soft law” și pot îmbrăca forma unor avize, studii, rapoarte sau îndrumări. Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept poate emite astfel de opinii fie din proprie inițiativă, fie la cererea instituțiilor îndreptățite să solicite un aviz.
Originea conflictului de interese
În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate l-a declarat pe Dominic Fritz în conflict de interese administrativ. Cazul a pornit de la un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal, aprobat de Fritz după ce a devenit primar al Timișoarei și trimis ulterior Consiliului Local.
Documentația tehnică pentru PUZ fusese realizată de firma unui consilier local USR, cel care îl împrumutase pe Dominic Fritz cu 25.000 de lei în timpul campaniei electorale.
Sesizări și la nivelul Comisiei Europene
Disputa legată de modificările legislative ajunsese deja la Comisia Europeană. Legea integrității urmează să fie analizată în contextul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR, care nu fusese încă depusă de autoritățile române.
Manfred Weber, președintele grupului PPE, și Valérie Hayer, lidera Renew Europe, au sesizat-o pe președinta Comisiei Europene în legătură cu situația din România. Cei doi au invocat inclusiv plata a 770 de milioane de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Curtea Constituțională analizase deja prevederile contestate și a stabilit că este constituțional amendamentul privind încetarea mandatului în caz de incompatibilitate sau conflict de interese. CCR a precizat în motivare că principiul neretroactivității legii are valoare constituțională și nu poate fi încălcat de legiuitor.
Totuși, judecătorii constituționali au apreciat că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune pentru o faptă din trecut, ci acționează asupra unui mandat aflat încă în desfășurare, a cărui integritate a fost afectată. CCR a interpretat că efectele viitoare ale unei situații juridice apărute înainte de noua lege pot fi tratate ca situație în curs și, prin urmare, pot intra sub incidența noii reglementări.
Acuzații reciproce între PSD și USR
Social-democrații au acuzat USR că, prin demersurile făcute la nivel european, încearcă să determine instituțiile europene să intervină împotriva României pentru a-l proteja pe Dominic Fritz. PSD a susținut că situația liderului USR trebuie privită prin prisma standardelor de integritate, făcând trimitere la recomandările Comisiei Europene din rapoartele anticorupție și MCV din anii anteriori.
Disputa se mută acum și la Comisia de la Veneția, de unde este așteptată o opinie privind compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii din lege cu standardele europene și internaționale.
