Uniunea Europeană intră într-o iarnă dificilă, cu depozitele de gaze umplute cu 12 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut, iar Bruxelles-ul le cere statelor membre să reducă consumul.
Experții români în energie spun însă că adevărata problemă a României nu este cât consumă populația, ci cât se pierde pe rețele înainte ca energia să ajungă la utilizatori. Silviu Gresoi și Dumitru Chisăliță au explicații diferite pentru „Adevărul” despre ce ar trebui să facă țara noastră și despre șansele ca un apel la economisire să funcționeze.
Expertul în energie Silviu Gresoi susține că România trebuie să se uite mai întâi la modul în care este folosită energia, nu doar la reducerea consumului populației.
„România ar trebui să prioritizeze reducerea pierderilor tehnice și comerciale din rețele, eficiența energetică a clădirilor, contorizarea inteligentă și managementul consumului în orele de vârf. În cazul iluminatului public, soluția este reglarea inteligentă a intensității, nu stingerea generalizată, care poate afecta siguranța cetățenilor. Problema nu este doar cât consumăm, ci cât pierdem, când consumăm și cât de eficient utilizăm energia disponibilă. Avem nevoie de măsuri cu impact cuantificabil, nu doar de economii vizibile pe termen scurt”, a declarat expertul în energie Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.
El consideră că orice reducere a consumului trebuie dublată de măsuri care să limiteze pierderile din infrastructura energetică și să mute o parte din consum în afara orelor de vârf.
Scepticism privind reacția populației
Un alt expert în energie, Dumitru Chisăliță, se arată mult mai puțin optimist în privința felului în care ar reacționa românii la un eventual apel al autorităților de a reduce consumul.
„Nu facem nimic. Nu am făcut nimic nici la precedenta cerință a Uniunii Europene din anul 2022. Chiar dacă Guvernul o să facă un apel în sensul acesta, românii nu or să facă nimic”, a declarat Chisăliță pentru „Adevărul”.
Declarațiile celor doi experți vin în contextul în care Comisia Europeană le cere acum statelor membre să fie pregătite să reducă cererea de gaze și electricitate, dacă situația de pe piață o va impune.
Ce recomandă Comisia Europeană
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a transmis o scrisoare miniștrilor energiei prin care recomandă guvernelor să ia în calcul măsuri care să susțină umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât va fi necesar.
Mesajul Bruxelles-ului apare pe fondul unor presiuni tot mai mari asupra pieței europene de energie. Depozitele de gaze din Uniunea Europeană sunt umplute în proporție de aproximativ 70%, cu 12 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Comisia Europeană a precizat totuși că aprovizionarea cu gaze a Uniunii rămâne stabilă și că nu există, în prezent, un risc imediat pentru securitatea aprovizionării. Situația este urmărită îndeaproape mai ales în perspectiva iernii, când consumul de gaze crește odată cu nevoile de încălzire.
Potrivit Comisiei, Europa este mai bine pregătită decât în perioada crizei energetice din 2021-2022, datorită creșterii capacității de import de gaze naturale lichefiate, diversificării surselor de aprovizionare și reducerii consumului de gaze.
Diferențe mari între statele membre
Pregătirea pentru sezonul rece nu este însă uniformă în Uniunea Europeană. Germania se numără printre statele aflate sub presiune mai mare, după ce nivelul gazelor din depozitele sale a rămas semnificativ sub cel din anii anteriori.
Germania deține o parte importantă din capacitatea europeană de stocare a gazelor, astfel încât nivelul rezervelor sale are efecte asupra întregii piețe europene. Depozitele germane ajunseseră la aproximativ 47% din capacitate la jumătatea lunii trecute, iar această situație a alimentat dezbaterea privind necesitatea unor măsuri pentru accelerarea achizițiilor de gaze înainte de iarnă.
Berlinul a ales ca refacerea rezervelor să rămână, în principal, în responsabilitatea companiilor și traderilor. Alte state europene au mers pe o cale diferită, cu intervenții mai directe pentru accelerarea umplerii depozitelor.
