DIICOT a emis un ordin european de anchetă către Italia pentru audierea afaceristului Massimiliano Arena, cel care juca rolul de bancher în dosarul de înșelăciune ce îl vizează pe Călin Georgescu. Procurorii cer prelungirea arestării preventive a lui Georgescu și a lui Ionel Rusen, invocând riscul de a comite noi infracțiuni.
DIICOT a cerut, luni, prelungirea arestării preventive a fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen. Procurorii mai au nevoie de timp pentru a obține probele care să completeze ancheta, iar una dintre acestea este mărturia lui Massimiliano Arena, omul de afaceri despre care anchetatorii spun că primea banii trimiși de persoana vătămată, Răzvan Leu, potrivit unor surse judiciare citate de Gândul.
Potrivit acelorași surse, a fost emis un ordin european de anchetă către statul italian. Autoritățile române cer audierea lui Massimiliano Arena de către organele judiciare din Italia, iar declarația acestuia urmează să ajungă la DIICOT pentru a fi depusă la dosarul de înșelăciune.
În instanță, procurorul DIICOT a precizat luni, în ședința privind cererea de prelungire a arestării preventive, că față de coinculpatul Massimiliano Arena „s-a efectuat procedura de citare în vederea aducerii la cunoștință a calității de suspect, drepturile și obligațiile procesuale”.
Argumentele pentru arestare preventivă
Judecătorul Claudiu Corobană, de la Tribunalul București, a decis plasarea sub control judiciar a celor doi inculpați, dar decizia nu este definitivă. Înainte de această decizie, procurorul a susținut că este relevantă conduita lui Georgescu din perioada aflării sub control judiciar, mai exact faptul că, la data de 26.09.2026, ar fi comis noi infracțiuni.
Magistratul a reamintit instanței că Georgescu a fost pus sub acuzare pentru instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, precum și pentru instigare la tentativă de alterare a integrității datelor informatice și de perturbare a funcționării sistemelor informatice.
Procurorul a explicat că această conduită, analizată prin raportare la probatoriu, arată că măsura neprivativă de libertate nu a fost suficientă pentru a preveni noi fapte penale. „Prin urmare, în astfel de condiții, există dovada certă că un comportament antisocial a devenit o obișnuință și încălcarea din nou a normelor de conviețuire socială rămâne doar o chestiune de timp dacă autoritățile nu adoptă o poziție fermă, motiv pentru care arestarea preventivă este singura în măsură să satisfacă administrarea corectă și eficientă a justiției penale, precum și împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni”, ar fi spus procurorul în fața instanței.
Lipsa unei măsuri privative de libertate, a mai arătat acuzarea, „poate da naștere, în mod real, unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității și se poate crea aparența că organele judiciare nu reacționează eficient în cazul comiterii repetitive a unor astfel de infracțiuni, iar cercetarea inculpaților Georgescu și Rusen, în stare de libertate poate încuraja și alte persoane să comită infracțiuni de natura celor pentru care inculpații sunt cercetați”.
Procurorul a adăugat că probele strânse după verificarea tehnică a vilei arată că riscul repetării infracțiunilor persistă și că măsurile mai blânde nu pot asigura scopurile prevăzute de lege, astfel încât privarea de libertate rămâne „necesară și proporțională”. Gravitatea faptelor, a mai spus acuzarea, reiese din modul în care cei doi au comis infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, scopul lor fiind obținerea unor sume de bani cât mai mari pentru maximizarea profiturilor.
Cum ar fi funcționat grupul infracțional
Potrivit dosarului DIICOT, în septembrie 2021, Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena ar fi constituit un grup infracțional organizat, coordonat de Georgescu, care a acționat în principal pe teritoriul României până la 18.10.2023. Această dată marchează momentul în care a încetat inducerea în eroare a persoanei vătămate, Răzvan Leu. Potrivit anchetatorilor, membrii grupului îi induceau și mențineau în eroare pe oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții bancare din străinătate, scopul fiind obținerea unor foloase patrimoniale injuste din garanțiile bănești depuse de victime pentru accesarea creditelor.
Ancheta arată că grupul era specializat în a-i convinge pe cei vizați de posibilitatea obținerii unor credite de valoare mare, condiționate de plata în avans a unor sume cu titlu de garanție. Georgescu și-a asumat rolul de lider, coordonând activitatea infracțională și stabilind rolurile celorlalți doi membri, care urmau să fie prezentați de lider drept oameni de afaceri prosperi, administratori ai unor societăți străine cu resurse financiare importante pentru împrumuturi, sub condiția unor garanții bănești ce urmau să fie însușite de grup.
Dosarul conține și declarația lui Răzvan Leu, care precizează că, încă de la deschiderea contului la Wealth Bank, a semnat mai multe documente redactate exclusiv în limba engleză, respectiv „tot ce au cerut prin e-mail” Ionel Rusen și Massimiliano Arena. Corespondența s-a derulat în principal prin e-mail, cu excepția unui contract semnat în prezența celor doi la Londra, în holul Hotelului JW Marriott Grosvenor House London.
Traseul banilor: 1.100.000 de euro
Referitor la suma de 1.100.000 euro transferată către Wealth Bank, Răzvan Leu a explicat că a urmat indicațiile lui Ionel Rusen și înțelegerile stabilite cu Massimiliano Arena. Astfel, la 28.12.2021 a transferat 1.000.000 euro, la 20.01.2022 a transferat 100.000 euro, iar la 22.12.2021 a virat 2.500 euro pentru deschiderea contului la Wealth Bank.
Deși suma totală de 1.100.000 euro a ajuns la Wealth Bank, din documentele depuse la dosar rezultă că SC Real Concrete Land SRL a acordat un împrumut de 1.000.000 euro către EIBT Trust Ltd, entitate coordonată de Arena. Leu a precizat că a căutat o finanțare externă pentru că sumele mari se obțin mai rapid astfel, iar dobânzile practicate în străinătate sunt mai avantajoase decât cele din băncile românești.
Potrivit dosarului, Arena ar fi fost prezentat drept deținătorul entității de finanțare la care Rusen pretindea că este acționar, pentru a-l convinge pe afaceristul interesat de credite de milioane de euro că banii lui urmează un traseu licit. Acesta din urmă a dat asigurări că problema va fi rezolvată în cel mai scurt timp, că la acel moment întâmpina mai multe dificultăți, se mai arată în dosar.
