Guvernul Ilie Bolojan a lăsat în urmă obligații financiare uriașe, potrivit unor surse Gândul. Până la finalul anului, premierul Luca Niculescu trebuie să găsească soluții pentru plăți restante sau scadente estimate la 48,8–51,8 miliarde de lei, bani care nu apar încă în execuția bugetară curentă, dar care se vor reflecta în deficitul calculat de Uniunea Europeană la final de an.
Surse citate de Gândul descriu situația drept un teren minat bugetar, moștenit de noua echipă de la Palatul Victoria după aproape șase luni de interimat. Cabinetul Luca Niculescu a fost învestit pe 20 octombrie și trebuie acum să identifice rapid resurse pentru obligații acumulate sub fostul Executiv.
Un total de până la 52 de miliarde de lei
Potrivit calculelor prezentate de surse, facturile în așteptare, obligațiile restante și plățile scadente până la 31 decembrie însumează între 49 și 52 de miliarde de lei. Lista include concediile medicale nedecontate, lucrările de infrastructură, compensările pentru energie și gaze, proiectele PNRR, rambursările de TVA, drepturile salariale ale magistraților și factura pentru vaccinurile Pfizer, estimată la 4 miliarde de lei.
Defalcarea arată astfel: 5 miliarde de lei pentru concedii medicale neplătite, 4,8 miliarde de lei pentru proiectele Ministerului Dezvoltării, 7 miliarde de lei pentru compensări la energie electrică și gaze naturale, între 8 și 10 miliarde de lei pentru plăți PNRR, între 5 și 6 miliarde de lei pentru TVA de rambursat către firme, 10 miliarde de lei pentru funcționarea ministerelor și asistență socială, 5 miliarde de lei pentru drepturi salariale restante ale magistraților și 4 miliarde de lei pentru obligațiile din litigiul Pfizer. Totalul estimat se încadrează între 48,8 și 51,8 miliarde de lei.
Bugetul, construit pe o creștere care nu s-a confirmat
Potrivit Strategiei fiscal-bugetare, Guvernul Bolojan a construit bugetul pentru 2026 pornind de la o creștere economică de 1% și un PIB nominal estimat la 2.045,2 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat au fost prognozate la 736,5 miliarde de lei, iar cheltuielile la 864,3 miliarde de lei, ceea ce ar fi dus la un deficit de aproximativ 127,7 miliarde de lei, adică 6,2% din PIB.
Realitatea economică pare însă mai slabă decât estimările inițiale. Sursele susțin că România ar putea încheia anul cu o contracție economică de 0,7%, nu cu o creștere de 1%, așa cum s-a estimat la construcția bugetului. Diferența ar afecta veniturile statului cu aproximativ 40 de miliarde de lei.
Datele oficiale confirmă tendința negativă. Institutul Național de Statistică a publicat pe 9 octombrie cifre provizorii potrivit cărora economia s-a contractat cu 0,6% în primul semestru, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Fondul Monetar Internațional și-a revizuit, de asemenea, în octombrie prognoza pentru România, anticipând acum o scădere economică de 0,5% în 2026, față de creșterea estimată anterior. Între creșterea de 1% bugetată și contracția de 0,7% anticipată de surse este o diferență de 1,7 puncte procentuale, ceea ce reduce spațiul de manevră al noului Guvern tocmai când plățile se aglomerează.
Sănătate, dezvoltare locală și energie, printre presiunile majore
Una dintre cele mai mari presiuni vine din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, unde aproximativ 5 miliarde de lei reprezintă concedii medicale neplătite, sume datorate în special angajatorilor pentru rambursare.
La Ministerul Dezvoltării, problema a fost confirmată chiar de ministrul Alexandru Stoica, care a anunțat public, pe 26 octombrie, facturi neachitate de 2,3 miliarde de lei pentru proiectele din programul „Anghel Saligny”. Ministerul estimează suplimentar lucrări executate de aproximativ 2,5 miliarde de lei pentru care documentele de plată nu au fost încă emise sau încărcate în platforma instituției, ceea ce duce necesarul total la 4,8 miliarde de lei. Situația este agravată de faptul că platforma digitală pentru solicitările de transfer a fost suspendată la 11 septembrie 2026. Ministrul a explicat că există facturi restante inclusiv din luna mai și că închiderea platformei a fost determinată, cel mai probabil, de lipsa creditelor bugetare.
La compensările pentru energie electrică și gaze naturale, sursele indică obligații de aproximativ 7 miliarde de lei, bani pe care statul trebuie să îi deconteze furnizorilor pentru diferențele rezultate din schemele de plafonare, după validarea cererilor. În august 2026, expunerea de motive a unui proiect legislativ adoptat de Senat indica cereri de decontare în analiză de aproximativ 6 miliarde de lei, iar în septembrie Ministerul Finanțelor a aprobat suplimentarea cu peste un miliard de lei a limitei de cheltuieli pentru acest capitol. Valoarea exactă a obligațiilor neachitate la final de octombrie rămâne însă de stabilit, întrucât cererile transmise spre verificare nu echivalează automat cu sumele aprobate și scadente.
PNRR, TVA și cheltuieli de funcționare
Pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sursele estimează un necesar de plăți de 8–10 miliarde de lei până la final de an. Datele Ministerului Finanțelor arată că, până la 14 octombrie, instituțiile centrale efectuaseră deja plăți de 44,63 miliarde de lei pentru aceste proiecte, în timp ce România mai avea de încasat de la Comisia Europeană 6,43 miliarde de euro din cererile de plată 5 și 6.
La capitolul TVA, sursele estimează că statul are de restituit firmelor între 5 și 6 miliarde de lei, sume aflate în diverse etape de soluționare. Această rambursare afectează direct lichiditatea companiilor, în special a celor cu investiții și operațiuni de valoare mare. Potrivit datelor oficiale publicate pe 26 octombrie, Ministerul Finanțelor a restituit TVA de 26,71 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu 8,2% mai mult decât în perioada similară din 2025, însă aceste cifre nu confirmă separat stocul de 5–6 miliarde de lei indicat de surse.
Se adaugă un necesar estimat de încă 10 miliarde de lei pentru funcționarea ministerelor, serviciile publice esențiale și plata unor drepturi sociale până la final de an. Ministerul Sănătății estima, la rândul său, un necesar suplimentar de aproximativ 980 de milioane de lei pentru programele și cheltuielile proprii până la sfârșitul anului.
Magistrați și litigiul Pfizer, cele mai sensibile dosare
Spre deosebire de alte capitole, unde mai sunt necesare verificări, drepturile salariale restante ale magistraților au în spate o hotărâre judecătorească definitivă. La 15 octombrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursurile Guvernului și Ministerului Finanțelor într-un proces privind finanțarea unor drepturi salariale stabilite retroactiv, inclusiv din 2018. Miza financiară a litigiului este estimată la 4,8–5 miliarde de lei. Curtea de Apel București stabilise obligația Executivului de a asigura fondurile necesare, inclusiv printr-o rectificare bugetară, iar soluția a rămas definitivă, ceea ce înseamnă pentru Guvernul Niculescu o obligație urgentă de finanțare, cu riscuri juridice în cazul neexecutării.
Un capitol aparte este litigiul cu Pfizer privind vaccinurile anti-COVID comandate de România în timpul pandemiei. Sursele estimează expunerea financiară la aproximativ 4 miliarde de lei, incluzând obligațiile principale, dobânzile și costurile de recuperare a creanței. Există și cifre confirmate public: la 1 aprilie 2026, un tribunal din Bruxelles a decis în primă instanță că România trebuie să își respecte obligațiile contractuale față de Pfizer/BioNTech, pentru vaccinuri în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro. Ulterior, Ministerul Finanțelor a indicat o expunere de circa 680 de milioane de euro, având în vedere acumularea dobânzilor.
Situația s-a complicat vara trecută, când Pfizer a declanșat proceduri de executare silită asupra unor venituri încasate de ROMATSA prin EUROCONTROL. Potrivit comunicării oficiale a ROMATSA, măsura notificată la 30 iunie viza o creanță de 3,419 miliarde de lei, reprezentând principal și dobânzi, la care se adăugau cheltuieli de recuperare de aproximativ 18,56 milioane de euro. Pe 26 octombrie, instanța din Bruxelles avea programată judecarea contestațiilor formulate de statul român și ROMATSA împotriva măsurilor de poprire. Estimarea de 4 miliarde de lei rămâne, prin urmare, valoarea indicată de surse pentru expunerea totală, nu o sumă finală confirmată oficial ca exigibilă în integralitate, dar rămâne una dintre cele mai mari obligații individuale pentru noul Cabinet.
Primul mare test al Guvernului Niculescu
Centralizarea datelor din surse conturează un tablou financiar cu opt componente: 5 miliarde de lei pentru concedii medicale, 4,8 miliarde pentru lucrări de dezvoltare locală, aproximativ 7 miliarde pentru compensări la energie, între 8 și 10 miliarde pentru PNRR, între 5 și 6 miliarde pentru rambursări de TVA, 10 miliarde pentru funcționarea statului, aproximativ 5 miliarde pentru magistrați și 4 miliarde pentru Pfizer. Totalul brut rezultat este cuprins între 48,8 și 51,8 miliarde de lei.
Totalul obligațiilor trebuie însă reconciliat cu plățile deja efectuate, cu creditele bugetare disponibile și cu eventualele suprapuneri între programele gestionate de ministere. Nu toate sumele reprezintă datorii restante și nu toate presupun automat alocări suplimentare. Moștenirea bugetară a Cabinetului Bolojan devine astfel primul mare test al Guvernului Niculescu: nu doar găsirea banilor pentru facturile acumulate, ci și prezentarea unei situații complete și verificabile a tuturor obligațiilor pe care statul trebuie să le achite până la finalul anului.
