România a atins anul trecut cel mai redus nivel al natalității din ultimii o sută de ani. Noile date ale Institutului Național de Statistică arată că populația după domiciliu a scăzut la 1 iulie 2026 față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce ponderea persoanelor vârstnice a urcat cu 0,3%.
Fenomenul este vizibil în comportamentul demografic al românilor: tot mai multe cupluri aleg să aibă un singur copil, iar tinerii amână întemeierea unei familii din motive legate de carieră. Specialiștii atrag atenția că scăderea natalității va pune presiune suplimentară pe piața muncii, dar și pe sistemele de pensii și sănătate.
Potrivit Eurostat, România se află printre țările europene cu cele mai scăzute rate ale fertilității. La nivel intern, valorile cele mai mici se înregistrează în București, Cluj, Gorj, Mehedinți și Ilfov, zone în care specialiștii observă deja efectele acestei tendințe în activitatea curentă.
Fertilitatea, sub pragul de înlocuire a generațiilor
La nivelul Uniunii Europene, rata fertilității a coborât în 2024 la 1,34 copii per femeie, cel mai scăzut nivel din 2001 până în prezent. Numărul nașterilor s-a redus cu 30,2% față de 1990, ajungând la aproximativ 3,6 milioane. Această valoare rămâne mult sub pragul de 2,1 copii per femeie, necesar pentru înlocuirea generațiilor.
Diferențele dintre regiunile europene sunt semnificative: din totalul regiunilor analizate de Eurostat, 714 au depășit media UE, iar 439 s-au situat sub aceasta. România are doar două regiuni care au atins cel puțin 1,75 copii per femeie. Cele mai ridicate rate din UE au fost înregistrate în Mayotte, cu 3,51 copii per femeie, și în Guyana Franceză, cu 3,10. La polul opus se află regiunea spaniolă La Palma, cu doar 0,76 copii per femeie.
Românii nasc la vârste tot mai mici decât media europeană
Vârsta mediană a femeilor la naștere a urcat în UE de la 31 de ani în 2014 la 31,9 ani în 2024. România se remarcă însă printr-o tendință inversă în unele zone: cinci dintre cele 11 regiuni europene cu valori sub 27 de ani se află pe teritoriul românesc. Cele mai mici vârste au fost raportate în Călărași, cu 25,7 ani, și în Ialomița, cu 26 de ani. Printre cauzele acestui fenomen, Eurostat menționează studiile prelungite, incertitudinea profesională și costurile ridicate ale locuirii și creșterii copiilor.
Populația Uniunii Europene a ajuns la 450,6 milioane de locuitori la începutul anului 2025, iar vârsta mediană a crescut la 44,9 ani. În România, Ilfov a avut cea mai spectaculoasă evoluție, cu o creștere demografică de 44,6% în ultimul deceniu, în timp ce Bucureștiul a pierdut aproximativ 156.000 de locuitori în aceeași perioadă. Eurostat avertizează că îmbătrânirea populației, combinată cu fertilitatea scăzută, afectează atât piața muncii, cât și sistemele de pensii și sănătate.
Ce arată datele INS pentru 1 iulie 2026
La 1 iulie 2026, România avea 21,56 milioane de locuitori după domiciliu, cu 0,5% mai puțini decât în anul precedent, potrivit INS. Populația urbană reprezenta 55,1% din total, iar femeile formau 51,3% din populație.
Populația urbană a scăzut cu 0,9% față de anul anterior, în timp ce populația rurală s-a redus cu doar 0,02%. Pe sexe, populația feminină s-a diminuat cu 54.300 de persoane, iar cea masculină cu 59.600 de persoane.
„La 1 iulie 2026 populaţia după domiciliu a fost de 21 557,6 mii persoane, cu 0,5% mai mică faţă de 1 iulie 2025. Populaţia urbană (55,1%) şi cea de sex feminin (51,3%) sunt majoritare. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depășind cu 39,2% populația tânără de 0-14 ani (4097,7 mii față de 2944,1 mii persoane)”, arată Institutul Național de Statistică.
Îmbătrânirea populației s-a accentuat și ea în ultimul an. La 100 de persoane tinere revin acum 139,2 persoane de cel puțin 65 de ani, față de 135,4 în 2025. Vârsta medie a populației a ajuns la 43,4 ani, iar grupa de vârstă 45-49 de ani deține cea mai mare pondere din totalul populației, respectiv 8,6%.
