Marea Neagră a depășit Golful Persic și a devenit cea mai periculoasă rută de navigație din lume, potrivit Financial Times. România este expusă acestor riscuri prin mega-proiectul energetic Neptun Deep, situat în largul Mării Negre. Expertul în geopolitică energetică Cosmin Păcuraru a explicat pentru Gândul la ce pericole este supus obiectivul strategic.
Financial Times relatează că Marea Neagră a ajuns să înregistreze mai multe decese în rândul navigatorilor civili decât Golful Persic, devenind astfel cea mai periculoasă rută maritimă la nivel mondial. Riscul emergent fusese anticipat încă de luna trecută, pentru Gândul, de Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN) din România.
Atacuri de cinci ori mai multe într-un trimestru
Datele publicate de Financial Times, citând compania de securitate maritimă Ambrey și Organizația Maritimă Internațională (IMO), arată că 387 de nave au fost atacate în Marea Neagră în perioada iulie-septembrie. Este un număr de 5 ori mai mare decât în trimestrul precedent. De la începutul anului, peste 570 de nave au fost lovite în această zonă, iar incidentele au dus la moartea a cel puțin 40 de navigatori. Pentru comparație, în zona Strâmtorii Ormuz au fost înregistrate 24 de decese.
În medie, s-au produs peste 4 atacuri pe zi în Marea Neagră, iar Rusia a fost responsabilă pentru aproximativ 90% dintre acestea în ultima lună și jumătate. Echipajele tancurilor petroliere, ale navelor de marfă și ale transportatoarelor de cereale care intră în zonă, aproape de teritoriile UE și NATO, se confruntă cu un baraj constant de atacuri cu drone. Unele estimări citate de Financial Times arată că numărul atacurilor din Marea Neagră este de peste 6 ori mai mare decât cel din Golful Persic.
Riscurile crescute și marjele de profit mai mici au determinat mai multe companii maritime să evite trimiterea flotelor în zonă. Volumul transporturilor a scăzut dramatic luna trecută: porturile din zona „Marea Odesă” au operat mai puțin de 10 nave, față de aproape 400 în luna iulie. Asigurătorii au extins nivelul maxim de risc de război la aproape întreaga suprafață a Mării Negre, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. Costurile asigurărilor împotriva riscurilor de război au ajuns la 15% din valoarea navei, o rată aproape dublă față de cea din Golful Persic.
Ca reacție la amenințările tot mai mari, NATO a anunțat că va desfășura aeronave, drone și sisteme radar suplimentare în zonă. România, Bulgaria și Turcia și-au intensificat eforturile comune de supraveghere maritimă și de combatere a amenințării reprezentate de mine. În Parlamentul European există apeluri pentru lansarea unei operațiuni navale a UE în Marea Neagră, deși o intervenție directă a NATO rămâne puțin probabilă.
Evaluarea riscurilor pentru Neptun Deep
Gândul a discutat cu expertul în geostrategie energetică Cosmin Păcuraru despre riscurile la care este expusă România din punctul de vedere al obiectivelor geostrategice din zona economică exclusivă a Mării Negre, în special platforma Neptun Deep, aflată în largul mării. Acesta a confirmat existența unei zone cu risc ridicat și creșterea gradului de alertă.
„Știu că a făcut cineva această comparație (n.r. – între Marea Neagră și Ormux), dar cred că e chiar așa. O analiză riguroasă ar arăta că există un risc militar, deoarece este un război activ Federația Rusă – Ucraina în zona asta mare. Vedem că drone sau rachete atacă diverse nave civile. Avem mine maritime în derivă, detectate sau nu. Observăm perturbarea navigației electronice și bruiajul și falsificarea semnalelor GPS și GNSS ce pot afecta poziționarea și siguranța navigației”, a declarat Cosmin Păcuraru în exclusivitate pentru Gândul. Acesta a adăugat că a văzut avertismente venite din partea Organizației Maritime Internaționale (IMO) și a Autorității Maritime Norvegiene cu privire la riscurile generate de războiul ruso-ucrainean.
Expertul a nuanțat însă comparația dintre cele două zone. „Riscurile sunt diferite, dar nu mai puțin grave. Avem în ambele cazuri amenințări militare și risc de mine marine. Dar geografic nu putem compara. Strâmtoarea are 40 de km deschidere, Marea Neagră are sute de km deschidere”, a explicat Păcuraru, precizând că asta înseamnă probabilități mai mici de incidente. El a mai spus că nici impactul geostrategic nu poate fi comparat, fiind mult mai mic în cazul Mării Negre. Deși există trafic de petrol, acesta nu are o amploare comparabilă, iar exporturile de cereale ucrainene sau rusești care tranzitează zona nu au impactul pe care l-ar avea strangularea a 20% din producția mondială de petrol și gaze, a precizat expertul.
Securitatea maritimă, parte din securitatea energetică
Chiar dacă nu este vorba despre un pericol de gradul zero, Cosmin Păcuraru avertizează că întărirea securității maritime a României, implicit a zonei Neptun Deep, ar fi trebuit inclusă în securitatea energetică națională.
Concluzia importantă: nu putem afirma riguros că Marea Neagră este, în prezent, mai periculoasă decât Ormuz. Pentru România, Marea Neagră are însă o particularitate strategică: amenințările nu privesc doar navele comerciale, ci și porturile, infrastructura energetică offshore, adică Neptun Deep și securitatea economică a regiunii. Acest lucru justifică tratarea securității maritime ca parte a securității energetice naționale. Ceea ce nu s-a făcut până acum și nimeni nu este tras la răspundere, a conchis specialistul.
