ANAF a confirmat că va proceda la executarea silită a Partidului Național Liberal, după ce Autoritatea Electorală Permanentă a solicitat oficial acest lucru. Instituția precizează că aplică procedurile de recuperare a creanțelor bugetare „în mod unitar și nediscriminatoriu”, indiferent de debitor. PNL a pierdut definitiv la ÎCCJ procesul cu AEP și trebuie să restituie 14.117.378,04 lei.
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a explicat că AEP s-a aflat în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei și, din acest motiv, nu a putut trece la executarea silită. ANAF a luat act de solicitarea AEP și anunță că va demara procedura împotriva liberalilor.
Instituția fiscală subliniază că „procedurile de colectare și recuperare a creanțelor bugetare sunt aplicate în mod unitar și nediscriminatoriu”. Litigiul dintre PNL și AEP s-a încheiat definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, partidul fiind obligat să vireze la bugetul de stat 14.117.378,04 lei. Banii fuseseră folosiți de liberali pentru promovarea cărții fostului lider al partidului, Nicolae Ciucă.
ANAF: reguli identice pentru toți debitorii
Într-un comunicat, ANAF a precizat că tratează la fel orice debitor, fie el persoană fizică, persoană juridică sau partid politic, indiferent dacă este încadrat drept contribuabil mare, mijlociu sau mic. Instituția arată că aplică mecanismele legale de colectare a obligațiilor restante cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare.
ANAF a detaliat etapele procedurii de recuperare a creanțelor bugetare. Prima etapă constă în constatarea obligațiilor restante, moment în care contribuabilul are posibilitatea stingerii voluntare a datoriei, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Stingerea se poate face prin plată directă sau prin compensare, conform art. 167 din Codul de procedură fiscală.
Somația și termenul de mediere
Executarea silită debutează, potrivit art. 230 alin. (1), prin comunicarea unei somații însoțite de titlul executoriu. De la primirea somației, debitorul are la dispoziție 15 zile pentru a-și achita datoria sau pentru a anunța organul fiscal că dorește să inițieze procedura de mediere.
Conform art. 230^1 din Codul de procedură fiscală, contribuabilul poate cere medierea tot în termen de 15 zile de la primirea somației. Prin această procedură se clarifică obligațiile înscrise în somație și se analizează situația economico-financiară a debitorului, pentru a se identifica soluții legale de stingere a datoriilor, inclusiv eventuale înlesniri la plată. Măsurile de executare silită continuă cu respectarea termenelor și condițiilor legale.
Poprire, sechestru sau eșalonare
Dacă obligațiile nu sunt stinse și nu există o cauză legală de suspendare, organul fiscal aplică măsurile prevăzute de Codul de procedură fiscală. Printre acestea se numără poprirea disponibilităților bănești din conturile debitorului, conform art. 236, poprirea la terți pentru sumele pe care alte persoane fizice sau juridice le datorează debitorului, inclusiv sume datorate de autorități sau instituții publice, potrivit art. 230 alin. (3) și art. 236, dar și executarea silită a bunurilor mobile și imobile, prin sechestru și valorificare, conform art. 238 și următoarele, respectiv art. 242 și următoarele.
Contribuabilii aflați în dificultate financiară pot solicita o eșalonare la plată, în baza art. 184 și următoarele din Codul de procedură fiscală. Eșalonarea permite achitarea datoriilor în rate, pe o perioadă stabilită conform legii, iar dacă este aprobată, executarea silită pentru sumele vizate se suspendă în condițiile prevăzute de lege.
ANAF arată că existența unor datorii restante nu duce automat la poprire sau sechestru, recuperarea creanțelor realizându-se cu respectarea etapelor și condițiilor stabilite prin lege. Instituția subliniază totodată că executarea silită nu este singurul mecanism de recuperare a obligațiilor restante, legea prevăzând și alte soluții, precum plata voluntară, compensarea, medierea sau eșalonarea la plată.
„ANAF aplică aceste proceduri în mod unitar și nediscriminatoriu, în funcție de situația juridică și fiscală a fiecărui debitor, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, obiectivul principal fiind recuperarea creanțelor datorate bugetului general consolidat”, se mai arată în comunicatul instituției.
