Institutul Național de Statistică arată că salariul mediu net a urcat la 5.688 de lei în august, cu 300 de lei mai mult față de anul trecut. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează însă că majorarea nu acoperă scumpirile, iar puterea de cumpărare a scăzut pentru a 14-a lună consecutiv.
Salariul mediu net a ajuns la 5.688 de lei în luna august, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Este cu aproximativ 300 de lei mai mult decât în aceeași lună a anului trecut, însă banii în plus nu reușesc să țină pasul cu scumpirile.
Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Spotmedia că această creștere salarială „arată bine doar la prima vedere”. El a calculat că cei 300 de lei în plus reprezintă o majorare de 5,6%, în timp ce prețurile au urcat, în același interval, cu peste 6%.
„Cu alte cuvinte, românii primesc mai mulți bani, dar cu ei cumpără mai puțin. Statistica oficială confirmă asta: puterea de cumpărare a salariului a scăzut față de anul trecut, iar august a fost a 14-a lună la rând în care salariul real a mers în jos. Majorările salariale nu acoperă scumpirile, iar nivelul de trai nu a crescut, ci s-a erodat”, a precizat consultantul economic.
Serviciile și facturile, cele mai mari presiuni
Potrivit lui Negrescu, cheltuielile greu de evitat sunt cele care lovesc cel mai tare bugetele românilor. Serviciile s-au scumpit cu peste 11% într-un an, iar carburanții, chiriile și energia se numără printre categoriile care apasă cel mai mult pe buzunarele oamenilor. „Acestea nu sunt cheltuieli la care poți renunța”, subliniază analistul.
Familiile care plătesc chirii sau rate bancare resimt tot mai devreme această presiune lunară, spune Negrescu. Inițial, oamenii renunță la vacanțe, haine sau ieșiri în oraș, dar, dacă bugetul se strânge și mai mult, pot ajunge să taie chiar și din cheltuielile cu alimentele. Pensionarii și familiile cu venituri mici sunt cei mai expuși, pentru că majoritatea banilor lor se duce pe mâncare, utilități și transport. „Pentru ei, inflația nu e un procent din statistici, ci o taxă ascunsă pe care o plătesc zilnic”, afirmă consultantul economic.
Negrescu susține că scăderea puterii de cumpărare se răsfrânge și asupra economiei în ansamblu. Când populația își reduce cheltuielile, consumul scade, comercianții vând mai puțin, iar firmele ajung să amâne angajările și investițiile.
Ce ar trebui să facă guvernul
În opinia analistului, noul guvern nu are cum să oprească peste noapte scumpirile generate de evoluțiile internaționale ale prețurilor petrolului și materiilor prime. Poate însă să evite măsurile care ar alimenta suplimentar inflația, iar predictibilitatea fiscală ar trebui să fie o prioritate, prin evitarea unor noi taxe pe consum și a majorărilor de accize în 2027. „Fără taxe noi pe consum și fără majorări de accize în 2027, pentru că fiecare taxă nouă ajunge imediat în prețuri”, susține consultantul economic.
Reducerea deficitului bugetar ar trebui să vină din reforma statului și din îmbunătățirea colectării veniturilor, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale, nu din transferarea poverii către contribuabilii care își plătesc deja obligațiile, consideră Negrescu. „Un buget credibil liniștește piețele, stabilizează cursul leului și dă BNR spațiu să reducă dobânzile”, explică acesta.
Pentru energie și carburanți, Negrescu recomandă păstrarea mecanismului de ajustare a accizelor în funcție de cotațiile internaționale, alături de încurajarea concurenței și a producției interne. El atrage atenția că plafonarea prețurilor poate avea efecte nedorite, printre care apariția penuriilor. O altă direcție pe care o consideră importantă este folosirea eficientă a fondurilor europene pentru investiții în energie, infrastructură și agricultură, domenii care pot reduce costurile pe termen lung.
Când ar putea reveni puterea de cumpărare
O revenire rapidă a puterii de cumpărare nu este de așteptat, spune analistul. Evoluția inflației va depinde în continuare de prețurile energiei și carburanților, dar și de cursul de schimb. Negrescu avertizează că iarna și începutul anului viitor vor continua să pună presiune pe bugetele românilor. O ameliorare reală, în care salariile să crească mai repede decât prețurile, ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului 2027.
Acest scenariu depinde însă de evitarea unor noi șocuri fiscale și de temperarea tensiunilor de pe piețele internaționale ale energiei. „Până atunci, adevărul este simplu și incomod: salariile cresc, dar românii trăiesc mai prost decât acum un an. Iar fără o politică economică predictibilă, riscăm ca această perioadă de sacrificii să se prelungească mai mult decât ne permitem”, a concluzionat Adrian Negrescu.
În luna septembrie, rata anuală a inflației a urcat la 6,61%, de la 6,17% în august. Banca Națională avertizează că inflația va depăși nivelul de 6,1% estimat anterior pentru luna decembrie. Printre factorii care pot împinge prețurile în sus, potrivit BNR, se numără prețurile petrolului și energiei, conflictul din Orientul Mijlociu, seceta severă și evoluția cursului leu-euro.
Există însă și factori care ar putea limita noile creșteri de prețuri. BNR arată că cererea de consum și cererea agregată pot tempera transmiterea scumpirilor la combustibili și energie către alte bunuri și servicii. Altfel spus, dacă populația și firmele își limitează cheltuielile, companiile ar avea mai puțin spațiu să transfere integral costurile suplimentare către clienți.
Și Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în sus estimările privind inflația. Prețurile de consum ar urma să crească, în medie, cu 8,2% în 2026, față de 7,8% cât anticipa instituția în primăvară. Pentru anul viitor, inflația medie este estimată la 4,1%, față de prognoza anterioară de 3,9%.
