Guvernul nu a stabilit încă procentul de majorare a pensiilor pentru 2027, iar o eventuală creștere nu garantează un trai mai bun pentru pensionari. Profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, avertizează că inflația ar putea anula efectele majorării. Economistul critică dur și modul în care este finanțat sistemul public de pensii din România.
Pensiile ar urma să crească anul viitor, dar autoritățile nu au anunțat încă procentul final. Radu Nechita, profesor de economie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, atrage atenția că o majorare nominală nu înseamnă automat o îmbunătățire reală a puterii de cumpărare.
„Eu mă aștept să aibă loc o majorare a pensiilor, dar va fi o majorare nominală, adică în număr de unități monetare, sumele în lei primite de pensionari în 2027. Dar acești lei, deși vor fi mai mulți, vor fi mai puțin valoroși”, explică pentru „Adevărul” profesorul de economie Radu Nechita.
Potrivit economistului, presiunea politică pentru majorarea pensiilor este mare, dar procentul acordat nu va acoperi integral efectele inflației. El spune că inflația a depășit deja previziunile și promisiunile BNR, astfel încât pensiile mai mari riscă să nu aducă o putere de cumpărare sporită. Nechita nu crede că majorarea va depăși ritmul de depreciere a leului prin inflație.
Întrebat despre procentul posibil, profesorul rămâne rezervat. „Nu am cum să anticipez cu precizie cifrele, dar nu m-ar surprinde ca pensiile să fie mărite cu inflația estimată de BNR, dar care va fi mai mică decât inflația efectivă, constatată peste un an”, afirmă acesta.
Cifre vehiculate, fără decizie oficială
Executivul nu a stabilit încă valoarea indexării. Ministrul Muncii, Florin Manole, a menționat recent un procent de 7,3%, dar a subliniat că acesta nu reprezintă o promisiune a Guvernului.
O analiză anterioară a „Adevărul” arăta că aplicarea formulei legale de indexare ar putea conduce la o creștere de aproximativ 7,5%, în funcție de indicatorii statistici folosiți. Este, însă, doar un procent orientativ, nu o decizie oficială.
Pentru a ilustra impactul unei eventuale majorări, Radu Nechita a oferit pentru „Adevărul” calcule pentru creșteri de 5% și 10%, aplicate la pensii de 2.000, 3.000 și 4.000 de lei. Redacția a adăugat și un scenariu de 7,3%, cifra indicată de ministrul Muncii.
La o pensie de 2.000 de lei, o creștere de 5% ar aduce un plus de 100 de lei, ajungând la 2.100 de lei. Cu 7,3%, majorarea ar fi de 146 de lei, iar cu 10%, de 200 de lei, sumele finale fiind 2.146, respectiv 2.200 de lei.
Pentru o pensie de 3.000 de lei, diferențele ar fi de 150 de lei în scenariul de 5%, 219 lei la 7,3% și 300 de lei la 10%. Pensionarul ar primi, după caz, 3.150, 3.219 sau 3.300 de lei lunar.
La o pensie de 4.000 de lei, plusurile ar fi de 200, 292 sau 400 de lei, iar suma finală ar urca la 4.200, 4.292 sau 4.400 de lei, în funcție de procentul aplicat.
Toate aceste sume reprezintă, însă, creșteri nominale. Dacă prețurile urcă mai repede decât pensiile, puterea de cumpărare a pensionarilor poate continua să se erodeze, chiar dacă sumele încasate lunar cresc.
„Schema piramidală” a sistemului de pensii
Dincolo de procentul exact al majorării, Radu Nechita formulează o critică mai amplă la adresa funcționării sistemului public de pensii, finanțat din contribuțiile angajaților activi.
„De un sfert de secol țin conferințe publice, acord interviuri, scriu articole despre faptul că sistemul public de pensii se încadrează în definiția de dicționar a schemelor piramidale care sunt interzise prin lege după escrocheriile din anii 1990 realizate pe scară mare în România cu neatenția, ca să nu spun cu sprijinul politicienilor, poliției și justiției care ar fi trebuit să le prevină și să le sancționeze rapid”, declară economistul.
El arată că pensiile actualilor beneficiari sunt plătite, în principal, din contribuțiile celor care muncesc acum, nu dintr-un capital propriu acumulat și investit. „Schema piramidală înseamnă promisiunea unor beneficii celor care sunt mai vechi în sistem și care sunt plătite nu prin câștiguri reale generate de investiții, de acumularea de capital, ci cu banii plătiți de membrii mai noi în sistem. Este exact ceea ce se întâmplă cu sistemul public de pensii vechi, sistemul de pensii prin repartiție, așa-numitul Pilon 1”, subliniază acesta.
Potrivit profesorului, schimbările demografice au agravat problemele sistemului. Intrarea mai târzie pe piața muncii, speranța de viață mai mare și scăderea natalității au făcut ca raportul dintre contribuabili și pensionari să devină tot mai nefavorabil.
„Schemele piramidale numite sisteme de pensii sunt amenințate de colaps, nu doar la noi. Aceasta este cea mai mare amenințare economică și socio-demografică din țările dezvoltate. Și este o problemă ignorată sau, în cel mai bun caz, minimizată de decidenți, de formatori de opinie, de electorat”, avertizează Radu Nechita.
Economistul reamintește că în 1990 existau circa trei salariați pentru fiecare pensionar din România. În prezent, raportul dintre contribuabili și beneficiari este, potrivit estimării sale, apropiat de unu la unu.
Soluții propuse și riscuri pentru viitor
Nechita susține că, fără reforme structurale, finanțarea pensiilor va deveni tot mai dificilă, iar presiunea se va muta asupra contribuabililor și asupra altor cheltuieli publice. „De unde bani? Deja sistemul este în deficit, este ținut sub perfuzii de la bugetul de stat. Pensiile nu vor putea fi plătite decât prin impozite tot mai apăsătoare, prin deturnare de bani de la investiții, de la alte cheltuieli publice (sănătate sau învățământ, mai puțin probabil de la justiție, poliție, armată și multitudinea de servicii secrete)”, punctează el.
Printre soluțiile propuse de economist se numără reducerea numărului de angajați din sectorul public, restructurarea sau privatizarea companiilor de stat aflate pe pierdere și eliminarea mecanismelor prin care banii publici ajung la firme favorizate politic.
El pledează și pentru o reformă fiscală bazată pe descentralizarea veniturilor și cheltuielilor publice, dând ca exemplu Elveția. „Dacă federalismul fiscal și concurența fiscală funcționează în Elveția, ar putea funcționa și în alte țări europene în care statul a devenit atât de obez încât nu mai este capabil să-și îndeplinească bine nici măcar funcțiile zise regaliene”, afirmă Radu Nechita.
Profesorul consideră că Guvernul ar trebui să stabilească rapid procentul de majorare, pentru a reduce incertitudinea, dar avertizează că decizia trebuie corelată cu posibilitățile reale ale economiei. „Orice decizie trebuie luată cât mai repede, pentru eliminarea incertitudinii. Orice amânare întreține incertitudinea, mărește probabilitatea unei crize, amână sau conduce la anularea unor proiecte de investiții, deci la sărăcirea acestui popor”, spune el.
El atrage atenția că presiunile financiare asupra sistemului ar putea afecta atât veniturile actualilor pensionari, cât și drepturile viitorilor beneficiari. „Există mereu riscul să fie păcăliți pensionarii de acum și pensionarii viitori, din care fac parte. Păcăleala va avea loc prin indexări mai mici, prin inflație mai mare, prin condiții mai restrictive de pensionare”, susține Radu Nechita.
Potrivit Legii nr. 360/2023, valoarea punctului de referință folosită la calcularea pensiilor ar trebui actualizată anual, în funcție de rata medie a inflației și de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Indexarea a fost însă suspendată în 2025 și 2026, iar valoarea punctului de referință a rămas la 81 de lei. Conform legislației actuale, mecanismul de majorare anuală urmează să se aplice din 2027, dar procentul final nu a fost încă anunțat de Guvern.
