Premierul ungar Péter Magyar a declarat la Berlin că situația internațională nu a mai fost atât de periculoasă de la Al Doilea Război Mondial încoace. El a vorbit despre apă ca factor strategic pentru Europa, într-un discurs susținut la evenimentul „State of Europe”, organizat de Fundația Konrad Adenauer. Tema amintește de discursurile fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu, care a vorbit în repetate rânduri despre resursele de apă ale României.
Discursul lui Péter Magyar a fost rostit luni, cu ocazia celei de-a 37-a aniversări a căderii Zidului Berlinului, la cea de-a 17-a ediție a evenimentului „State of Europe”. Premierul ungar a vorbit în limba germană, potrivit MTI, citată de Rador Radio România.
„Astăzi am ajuns din nou la un punct de cotitură istoric, fie că vrem, fie că nu vrem”, a subliniat premierul ungar. El a descris Europa drept un continent zdruncinat din temelii, după opt decenii în care s-a bucurat de cea mai mare perioadă de pace și prosperitate din istoria sa.
Magyar a enumerat mai multe cauze ale acestei instabilități: rivalitatea marilor puteri, războaiele, dependențele tehnologice și transformarea ordinii mondiale. „Rivalitatea marilor puteri, războaiele, dependențele tehnologice și transformarea ordinii mondiale afectează simultan Europa, în timp ce propriile noastre probleme sociale, economice și demografice s-au acumulat, iar problemele migrației nerezolvate de ani de zile au slăbit, de asemenea, încrederea reciprocă”, a spus el.
Premierul a criticat și modul în care liderii politici europeni au gestionat avertismentele din ultimii ani. „Și mult timp, conducerea politică a Europei s-a comportat ca și cum avertismentele ar fi fost o parte a soluției în sine, au fost formulate rapoarte excelente, dar măsurile necesare au fost omise în mod repetat”, a precizat oficialul ungar.
Apa, prioritate strategică pentru Europa
Magyar a subliniat că apa a devenit deja un factor strategic în 2026. Prin exemplul centralei nucleare de la Paks, el a arătat că efectele schimbărilor climatice fac deja parte din viața de zi cu zi a europenilor.
„Ne confruntăm cu secete din ce în ce mai severe, reflux al râurilor, inundații extreme și, așa cum arată exemplul ungar, deficitul de apă pune deja în pericol aprovizionarea noastră cu energie. Europa trebuie să ridice problema apei la nivelul de prioritate strategică egală cu securitatea energetică și competitivitatea”, a afirmat premierul ungar. El a adăugat că este nevoie de o acțiune europeană comună pentru conservarea resurselor de apă și adaptarea la fenomenele meteo extreme, avertizând că puterea economică a Europei și calitatea vieții cetățenilor vor depinde, în deceniile următoare, de modul în care va fi gestionată apa.
Tema resurselor de apă a fost abordată frecvent și de Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din România. Acesta declara, într-unul din discursurile sale: „O țară care își asigură hrana, își protejează apa și își produce energie nu va fi niciodată îngenuncheată niciodată de nimeni. Proiectul apă, hrană, energie nu a fost o pomană electorală, ci a fost arhitectura libertății poporului român”. Georgescu susținea că România a fost binecuvântată cu 35% din bazinul Dunării, 20% din bazinul hidrografic al Europei și peste 60% din resursele de ape minerale ale Europei. El acuza autoritățile că lasă surplusul de apă să se verse în mare în loc să fie gestionat, pentru ca apoi să fie declarată criză și să fie suprataxați românii: „Nu seceta ne lasă fără apă. Înecăm țara când plouă, vărsăm surplusul în care și apoi declarăm criză suprataxând poporul român. Asta nu mai este nici incompetență și nici hoție, este acțiune anti-românească. Dunărea trebuie abodată pe ansamblu, nu pe segmente”.
Într-o emisiune la Realitatea Plus, Georgescu a oferit un exemplu concret de business legat tot de resursele de apă: „Un singur exemplu aș putea da: apa. Nu mă întorc la subiectul respectiv, dau doar un exemplu despre ce înseamnă business real”. El a susținut că România deține 60-65% din sursele de apă din Europa și că țara ar putea obține venituri importante din vânzarea acestei resurse, fără a mai fi nevoie de împrumuturi cu dobânzi mari.
Georgescu a explicat mecanismul: „Noi avem surse de apă, inclusiv ape minerale, iar din toate resursele existente în Europa, 60-65% se află la noi. Piața mondială a apei este evaluată la aproximativ 300 de miliarde de euro în prezent, dintre care patru mari companii – Nestlé, Pepsi, Coca-Cola și Danone – controlează aproximativ 55%. În România, consumăm doar 6,5 miliarde de metri cubi de apă anual, dar avem un potențial de 40 de miliarde”. El a precizat că înainte de 1989, când sistemele de irigații funcționau, consumul anual era de aproximativ 24 de miliarde de metri cubi, iar diferența față de potențialul actual de 40 de miliarde reprezintă un avantaj important pentru România, mai ales în contextul în care Grecia se confruntă cu o criză după expirarea unui acord cu Bulgaria pentru furnizarea de apă către fermierii greci.
„Toată lumea are nevoie de apă. Noi am putea furniza cel puțin 20 de miliarde de metri cubi din totalul de 40 de miliarde. În prezent, desalinizarea unui metru cub de apă costă între 1 și 4 euro. Noi am putea vinde un metru cub cu doar 0,5 euro, ceea ce ar însemna venituri de 10 miliarde de euro anual, doar din vânzarea apei. Acesta este un exemplu clar de unde ar putea veni banii. Banii nu trebuie să vină doar din împrumuturi”, a explicat Georgescu.
Competitivitate tehnologică și extindere europeană
Revenind la discursul său de la Berlin, Magyar a atras atenția că mândria față de patrimoniul cultural european nu este suficientă dacă țările continentului își pierd greutatea economică, tehnologică și geopolitică. El a dat ca exemplu legătura dintre o fabrică de automobile bavareză și furnizorul său ungar din Győr sau Kecskemăt, arătând că dificultățile uneia sunt resimțite simultan de familiile din ambele țări.
„Știm că Europa este din ce în ce mai în urmă în ceea ce privește productivitatea și dezvoltarea tehnologică. Știm cât de dependenți suntem de energia produsă în afara continentului nostru, de materiile prime, componentele și tehnologiile cheie și de lanțurile globale de aprovizionare. Reînnoirea competitivității europene nu mai poate fi amânată”, a subliniat Péter Magyar.
El a adăugat că protejarea climei trebuie să meargă mână în mână cu protejarea mijloacelor de trai ale oamenilor și a eficienței companiilor implicate în tranziție. „Nu le putem cere cetățenilor europeni să suporte poveri nelimitate astăzi în schimbul unor beneficii în viitorul îndepărtat”, a spus Magyar.
Premierul ungar s-a declarat convins că țările din Balcanii de Vest fac parte din Europa și a cerut admiterea lor în Uniunea Europeană, susținând că acest proces este în interesul economic, social și de securitate al întregului bloc comunitar. El a atras atenția că Europa nu are în prezent greutatea politică, economică și militară necesară pentru a menține pacea mondială, dar că ar putea obține această influență dacă devine mai puternică, cu condiția unor obiective comune clare și a unei capacități de apărare construite împreună cu NATO și aliații.
Migrația și amenda zilnică de un milion de euro
Magyar a abordat și subiectul migrației, afirmând că lupta împotriva migrației ilegale a generat în ultimul deceniu o schimbare conceptuală fundamentală în Europa. El a susținut că pozițiile pe care Ungaria le-a apărat constant de la început se regăsesc acum în poziția majorității statelor membre, respectiv dreptul fiecărui stat de a-și stabili propriile politici de migrație, fără ca el să însemne transferarea consecințelor negative ale unor decizii naționale către alte țări.
Premierul a criticat obligația Ungariei de a plăti în continuare o penalitate de un milion de euro pe zi, impusă printr-o hotărâre anterioară a Curții Europene de Justiție, dată într-un context juridic și politic diferit de cel actual. „În calitate de prim-ministru al Ungariei, nu pot accepta acest lucru. Atâta timp cât voi conduce guvernul Ungariei, vom proteja frontierele externe ale țării mele și ale Europei”, a declarat el, adăugând că este nevoie de un sistem funcțional pentru returnarea efectivă a persoanelor fără drept la protecție internațională sau fără permis de ședere legal.
„Depunem eforturi împreună cu colegii mei și cu Comisia Europeană pentru a identifica chiar în acest an o soluție juridică care să garanteze că protecția frontierelor de sud ale Ungariei nu este slăbită în niciun fel și că Ungaria nu trebuie să plătească amenda de un milion de euro pe zi”, a subliniat Péter Magyar.
Potrivit Agerpres, care citează agenția dpa, premierul ungar a pledat în discursul său și pentru o mai mare independență tehnologică a Europei, reluând ideea că dependența de energie, materii prime critice, componente și tehnologii produse în afara continentului reprezintă o vulnerabilitate majoră. El a cerut investiții mai mari în tehnologia și capacitatea industrială europeană.
Magyar și-a susținut întregul discurs în limba germană, nu în engleză sau maghiară, valorificându-și cunoștințele lingvistice acumulate în timpul unui semestru Erasmus petrecut la Hamburg. În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri care a urmat, el a recunoscut însă că între timp a uitat o mare parte din limba germană. „Scopul nostru este să readucem Ungaria în Europa”, a subliniat premierul, cerând răbdare și declarându-se optimist că, dacă Ungaria va reuși, și Europa va avea succes la rândul său.
