Ministerul Muncii vrea să dubleze perioada în care statul garantează salariile restante ale angajaților din companiile strategice aflate în dificultate, de la șase la 12 luni. Totodată, plafonul maxim de plată per salariat s-ar dubla și el, de la șase la 12 salarii medii brute pe economie. Măsura vizează firmele aflate în concordat preventiv, care nu își mai pot achita obligațiile salariale.
Un proiect de ordonanță de urgență pus în transparență decizională de Ministerul Muncii propune extinderea protecției oferite angajaților companiilor de interes strategic aflate în dificultate financiară. Modificarea Legii nr. 200/2006 ar urma să lărgească accesul acestor salariați la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
Dublarea perioadei de protecție
În prezent, Fondul de garantare acoperă drepturile salariale restante pentru maximum șase luni consecutive, atunci când o companie strategică aflată în concordat preventiv nu-și mai poate plăti angajații. Ministerul propune extinderea acestei perioade la 12 luni.
Practic, un angajat care nu și-a primit salariul din cauza problemelor financiare ale angajatorului ar putea recupera prin acest mecanism restanțele aferente unui interval mai lung. Astfel, salariatul nu ar mai depinde exclusiv de redresarea companiei pentru a-și recupera banii, în limitele și condițiile stabilite de lege.
Plafonul maxim, dublat și el
A doua modificare propusă de minister vizează suma maximă ce poate fi plătită fiecărui angajat. Plafonul ar urma să crească de la echivalentul a șase salarii medii brute pe economie la 12 salarii medii brute, ceea ce înseamnă că statul ar putea acoperi o valoare mai mare a creanțelor salariale restante.
Cele două schimbări nu garantează însă că fiecare salariat va primi automat 12 salarii medii brute. Această sumă reprezintă doar plafonul maxim de garantare, iar plata efectivă va depinde de drepturile bănești restante pe care angajatorul le datorează și care sunt eligibile potrivit legii.
Proiectul precizează că pot fi achitate drepturile bănești stabilite prin lege, prin acte normative speciale, prin contractele individuale de muncă sau prin contractele colective de muncă, cu condiția ca dreptul la acțiune să nu fie prescris. Mecanismul nu se limitează așadar strict la salariul de bază, ci poate include și alte drepturi bănești datorate angajaților, dacă se încadrează în categoriile prevăzute de legislație. Sumele nu se acordă însă fără verificarea condițiilor legale și fără respectarea plafonului de garantare.
O regulă și pentru cazurile deja active
Proiectul conține și o prevedere tranzitorie pentru companiile strategice care au beneficiat deja de plata creanțelor salariale prin Fondul de garantare timp de șase luni. Acestea ar putea cere plata drepturilor restante și pentru perioada suplimentară, până la atingerea noii limite de 12 luni. Extinderea nu ar fi relevantă deci doar pentru angajații firmelor care intră în procedură după adoptarea noilor reguli, ci și pentru cei la care mecanismul de garantare a fost deja activat, în condițiile prevăzute de proiect.
Ministerul Muncii propune, de asemenea, actualizarea regulilor administrative privind depunerea cererilor, recuperarea sumelor plătite din Fondul de garantare și contestarea deciziilor emise de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă. Aceste modificări ar urma să adapteze procedura la noile limite de garantare și să clarifice etapele prin care sunt solicitate și acordate sumele.
Pentru angajați, miza este reducerea riscului de a rămâne fără venituri pe o perioadă îndelungată atunci când angajatorul trece printr-o restructurare. Pentru companii, mecanismul ar putea contribui la păstrarea personalului și la continuarea activității pe durata procedurii de concordat preventiv. Proiectul se află deocamdată în transparență decizională, iar noile limite nu se aplică încă, urmând să intre în vigoare abia după adoptarea și publicarea actului normativ.
