Negocierile de pace mediate de SUA la Abu Dhabi au intrat în a doua zi, cu teritoriile ocupate și securitatea europeană drept subiectele cele mai sensibile. Moscova cere retragerea infrastructurii NATO din Europa de Est, iar Zelenski acuză Rusia că urmărește un acord de tip „Yalta 2.0”, prin care Putin ar vrea să reînvie URSS. Discuțiile ar putea aduce și un schimb major de prizonieri.
Viitorul teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia rămâne unul dintre cele mai dificile puncte ale negocierilor. Moscova cere ca Ucraina să cedeze și zonele din regiunea Donețk pe care armata rusă nu a reușit să le ocupe prin forță.
Înainte de începerea discuțiilor, președintele Donald Trump a lăsat de înțeles că un acord final ar putea implica schimbări teritoriale. „Vor ajunge să aibă o formă puțin diferită”, a spus liderul de la Casa Albă, referindu-se la granițele actuale.
Un astfel de scenariu a stârnit reacții critice la nivel european. Premierul danez Mette Frederiksen, care l-a primit marți pe Zelenski, a atras atenția asupra riscurilor create de un precedent de acest tip. „A permite Rusiei să decidă granițele Europei va fi o greșeală imensă”, a declarat Frederiksen.
În cadrul aceleiași vizite în Danemarca, Zelenski s-a întâlnit și cu președintele finlandez Alexander Stubb. Președintele ucrainean i-a transmis că negociatorii Kievului depun „tot ce le stă în putință” pentru a obține rezultate concrete la masa discuțiilor. Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre au avut, luna trecută, o convorbire telefonică neobișnuită cu Vladimir Putin, pe care au numit-o „sinceră și substanțială”.
Pentru partea ucraineană, prioritatea rămâne oprirea luptelor și protejarea infrastructurii civile, alături de obținerea unor garanții care să descurajeze o nouă agresiune rusă. „Poporul nostru așteaptă sfârșitul acestui război”, a spus negociatorul-șef al Kievului.
Cerere pentru o armată de 800.000 de militari
O sursă ucraineană de rang înalt a declarat pentru AFP că Kievul vrea un angajament de finanțare valabil cel puțin zece ani. Banii ar urma să susțină o armată de aproximativ 800.000 de militari, capabilă să asigure apărarea țării în cazul unei noi agresiuni.
Una dintre temele cele mai delicate ale rundei de la Abu Dhabi este propunerea americană de reorganizare a relațiilor de securitate dintre Rusia, Ucraina și statele europene, odată ce războiul se va fi încheiat. Jared Kushner a explicat că Statele Unite vor să construiască „un nou cadru”, capabil să ofere „decenii, dacă nu chiar secole, de pace”.
Moscova vrea revizuirea securității europene
Propunerea americană apare într-un context în care Rusia insistă să renegocieze aranjamentele de securitate instituite în Europa după Războiul Rece. Înainte de invazia din februarie 2022, Moscova ceruse NATO să renunțe la extinderea spre est și să-și restrângă prezența militară în statele est-europene. Alianța a respins atunci aceste pretenții, invocând dreptul fiecărui stat de a-și alege singur alianțele și aranjamentele de securitate.
La Abu Dhabi, delegația rusă îl include pe diplomatul Serghei Riabkov, cel care a prezentat anterior cererile Moscovei privind retragerea infrastructurii NATO din Europa de Est. Un membru al delegației ruse a declarat că încheierea războiului reprezintă „doar un punct pe ordinea de zi”, obiectivul real al Rusiei fiind renegocierea securității la nivelul întregului continent.
O astfel de abordare a generat îngrijorare la Kiev. Autoritățile ucrainene au avertizat că există riscul unui acord de tip „Yalta 2.0”, o aluzie la împărțirea sferelor de influență din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. „Putin vrea ca URSS să revină”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a mai cerut ca un reprezentant european să fie prezent la negocierile privind viitorul securității continentale. „A venit momentul”, a spus Zelenski, insistând asupra necesității unei implicări directe a Europei în procesul diplomatic.
Prima zi, descrisă drept „constructivă”
Înainte de reuniune, negociatorul-șef ucrainean Rustem Umerov s-a întâlnit cu oficiali americani, europeni și reprezentanți NATO. La discuții participă și generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate NATO din Europa. Reprezentanții Ucrainei, Statelor Unite, NATO și partenerilor europeni au transmis o declarație comună prin care și-au reafirmat „angajamentul comun față de o arhitectură puternică de securitate europeană postbelică”.
Uniunea Europeană consideră însă că discuțiile despre arhitectura de securitate a continentului ar trebui să aibă loc în contextul unui armistițiu, nu în timp ce operațiunile militare continuă.
Miercuri, Ucraina și Rusia continuă negocierile de pace mediate de SUA la Abu Dhabi. Washingtonul propune un nou cadru de securitate pentru Europa, în timp ce Kievul cere garanții solide împotriva unei noi agresiuni ruse. Discuțiile ar putea duce și la un schimb important de prizonieri.
Prima rundă de discuții a fost descrisă drept constructivă atât de reprezentanții americani, cât și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Subiectele legate de teritorii și de viitorul securității europene rămân, însă, „cartoful fierbinte” al negocierilor.
Potrivit France 24, Statele Unite urmăresc nu doar un acord pentru încetarea războiului, ci și crearea unui nou cadru de securitate între Ucraina, Rusia și Europa. Inițiativa provoacă îngrijorare în rândul mai multor lideri europeni, care se tem că Moscova ar putea folosi negocierile pentru a obține concesii privind prezența NATO în estul continentului.
Kushner le-a transmis participanților că Washingtonul a reușit să apropie pozițiile celor două părți. Secretarul de stat american Marco Rubio, aflat la Paris, a salutat rezultatele primei zile de negocieri, pe care le-a numit „foarte productive”. Rubio a susținut și că reprezentanții europeni trebuie să participe la procesul diplomatic, întrucât fac parte din soluționarea conflictului.
Zelenski a descris, la rândul său, discuțiile drept „constructive și destul de substanțiale”. Președintele ucrainean a precizat că delegațiile au abordat probleme umanitare, garanții de securitate și posibilitatea unui schimb de prizonieri de amploare. Zelenski a mai spus că oficiali americani urmează să se deplaseze în Rusia pentru a continua discuțiile privind eliberarea persoanelor aflate în captivitate.
