Cătălin Predoiu critică o decizie recentă a conducerii PNL, prin care liberalii care au contestat în instanță desfășurarea unui congres ar fi puși să aleagă între retragerea acțiunilor și excluderea din grupul parlamentar. Într-o postare pe Facebook, el susține că măsura contravine principiilor liberale și îi propune lui Ilie Bolojan cinci pași pentru depășirea tensiunilor interne.
Postarea lui Predoiu se intitulează „Liberalism, iliberalism și pacificarea PNL” și conține cinci propuneri menite să evite un scandal în interiorul partidului.
Fostul ministru al Justiției pornește de la o reflecție generală despre spiritul care animă partidele politice. „Orice partid tinde să își pună amprenta asupra societății, modelând respectiva societate conform propriilor valori și idealuri exprimate în propriile politici și programe politice, legile promovate etc. Aceste instrumente politice reflectă un anumit spirit generator, anumite principii directoare, anumite concepții fundamentale ale respectivului partid”, a scris Cătălin Predoiu pe rețelele sociale. El adaugă că acest spirit e uneori greu de descifrat, fiind acoperit de măsuri tehnice și cifre care „împănează” programele de partid, și că reflectă în fapt spiritul liderilor care propun și validează acele documente.
Predoiu arată că există și decizii punctuale ale unui partid care dezvăluie spiritul dominant al momentului și pot anticipa cum ar arăta societatea condusă de acel partid.
Decizia BPN, contestată direct
Liderul liberal vizează explicit hotărârea Biroului Politic Național al PNL privind membrii care s-au adresat justiției pentru a semnala presupuse nereguli în organizarea unui congres. „Îmi e teamă că o astfel de decizie este și cea luată recent de BPN al PNL, prin care o serie de membri PNL care s-au adresat justiției pentru a reclama (în opinia lor) o serie de iregularități în desfășurarea unui congres sunt presați (șantaj politic?) să renunțe la cererile lor în justiție cu alternativa de a se confrunta cu excluderea din grupul parlamentar”, a scris Predoiu, care precizează că nu se numără printre reclamanții din acele procese și că nu pledează, așadar, propria cauză.
El descrie decizia BPN ca fiind lipsită de spirit liberal și, dimpotrivă, pătrunsă de un spirit iliberal. Predoiu consideră că a presa un parlamentar ales să renunțe la exercitarea unui drept constituțional, sub amenințarea excluderii din grup, este o practică departe de principiile liberale și democratice, care arată, cu puțină imaginație, cum ar putea arăta o societate condusă în acest spirit.
Fostul ministru face o paralelă cu definiția dată democrației de Ion Rațiu în 1990, imediat după Revoluția din Decembrie: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”. Predoiu amintește că, atunci când acest spirit i-a părăsit pe liderii țărăniști după ieșirea de la guvernare, în anul 2000, PNȚ-CD s-a îndreptat inexorabil spre dispariție politică, înecat de încercările liderilor de a se anihila reciproc, fără să mai găsească un numitor comun și uitând valorile iertării reciproce și ale toleranței față de diferență.
Cinci măsuri pentru Bolojan
Predoiu subliniază că înțelege nevoia oricărei conduceri politice de a avea coerență și unitate, dar consideră că unitatea se câștigă prin convingere, iar atunci când concilierea nu e posibilă, prin toleranță și acceptarea diferențelor de opinie.
El enumeră cinci pași pe care i-ar urma în locul lui Bolojan și al echipei sale: revocarea măsurilor cu caracter sancționator luate sub impulsul tensiunilor din vară (Predoiu precizează că nu se numără printre cei sancționați), reconcilierea politică cu respectarea opiniilor diferite, amenajarea unui spațiu statutar intern pentru coexistența facțiunilor doctrinare, organizarea de alegeri de jos în sus în fiecare organizație și, în final, un congres cu lideri legitimați de jos în sus, de la membri și primari până la vârful partidului. În opinia sa, aceasta este singura cale prin care PNL poate fi pacificat.
Predoiu speră ca mesajul său să fie înțeles ca un apel la democratizarea PNL prin alegeri de la bază la vârf și la consolidarea partidului prin legitimarea tuturor structurilor prin vot. El pledează și pentru coexistența facțiunilor interne — conservatoare, progresiste și social-liberale — și avertizează că legitimarea vârfului partidului fără o legitimare similară la bază ar fi ca și cum s-ar întări cu beton vârful unei construcții, în timp ce baza și pilonii rămân de lut, cu urmări previzibile la primul cutremur sau la prima furtună puternică.
În încheiere, Predoiu amintește reputația câștigată de Bolojan la Oradea prin temeinicie și seriozitate și se întreabă retoric de ce acesta ar proceda altfel „pe malurile Dâmboviței”. El atrage atenția că, de ani de zile, în organizațiile PNL nu au mai fost organizate alegeri interne, iar numeroși lideri de filiale funcționează pe baza unor împuterniciri, legitimitatea lor depinzând mai degrabă de semnătura președintelui partidului decât de votul membrilor. Predoiu consideră că organizarea unui nou congres fără alegeri prealabile în organizațiile teritoriale ridică semne de întrebare serioase privind legitimitatea democratică a procesului. „Un partid care vorbește despre democrație trebuie, înainte de toate, să o practice în interiorul său”, a încheiat Predoiu.
