Raportul dintre prețul locuințelor și veniturile gospodăriilor a crescut la nivelul Uniunii Europene cu 6,8% în 2025 față de 2015, arată datele Eurostat. România este însă excepția continentului, cu cel mai sever declin al acestui indicator dintre toate statele membre.
Eurostat a publicat luni datele privind evoluția raportului dintre prețul locuințelor și veniturile gospodăriilor din Uniunea Europeană, potrivit AGERPRES. Indicatorul arată că, în ultimul deceniu, prețurile caselor au crescut la nivel european mai rapid decât veniturile populației.
Acest raport compară evoluția prețurilor locuințelor cu evoluția veniturilor per capita ale gospodăriilor. El crește atunci când locuințele se scumpesc mai repede decât cresc veniturile, scade în situația inversă și rămâne stabil atunci când cele două evoluează în același ritm. Eurostat precizează că acest indicator, alături de versiunea sa standardizată, oferă o imagine asupra accesibilității locuințelor. Un alt indicator conex este numărul de ani de venit necesari pentru achiziția unei case, la care se adaugă costul finanțării printr-un credit ipotecar.
Diferențe mari între statele membre
Sub media europeană de creștere se ascund evoluții foarte diferite de la o țară la alta. Raportul dintre prețul locuințelor și venituri a urcat în 17 state membre și a coborât în alte 10.
Cele mai mari majorări între 2015 și 2025 s-au înregistrat în Portugalia, cu 60,8%, urmată de Țările de Jos, cu 34,3%. Ungaria a consemnat o creștere de 26,5%, Cehia de 25,8%, iar Spania de 24,5%.
România, cel mai amplu declin
La polul opus, România a avut cea mai accentuată scădere a raportului dintre prețul locuințelor și venituri dintre toate statele membre analizate, de minus 42,8%. Finlanda a urmat cu un declin de minus 25,2%, iar Bulgaria cu unul de minus 16,2%.
Eurostat mai folosește un indicator complementar, raportul standardizat dintre prețul locuințelor și venituri, care arată dacă valoarea curentă se situează peste sau sub media pe termen lung calculată începând din anul 2000. Datele indică două vârfuri clare ale acestui raport: unul în 2007, înainte de criza financiară globală, și altul în 2022.
În cei doi ani, raportul standardizat a depășit media pe termen lung cu 7,9%, respectiv cu 7,4%. Între aceste două momente, indicatorul a coborât sub media istorică, ajungând la minus 6,4% în 2014, înainte de a relua creșterea.
După vârful din 2022, raportul a scăzut din nou în 2023 și 2024. În 2025, el s-a repoziționat ușor peste media pe termen lung, cu 0,03%.
