Banca Națională a României a urcat prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 de la 6,1% la 7,4%, potrivit raportului prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu. Pentru decembrie 2027, estimarea a crescut de la 3,4% la 3,7%. Inflația anuală a ajuns deja la 6,94% în octombrie, pe fondul scumpirii carburanților și al unor alimente volatile.
Traiectoria inflației până în 2028
Conform noilor estimări ale băncii centrale, inflația va urca temporar în ultimul trimestru din 2026, pentru ca apoi să înceapă să scadă în primele luni ale lui 2027. Revenirea prețurilor în ținta BNR nu este așteptată decât în primul trimestru din 2028.
Datele arată o creștere constantă a inflației anuale în ultimele luni: 6,17% în august, 6,61% în septembrie și 6,94% în octombrie. Scumpirea carburanților și a unor alimente cu prețuri volatile a fost principalul motor al acestei evoluții.
Explicațiile lui Isărescu pentru scăderea din trimestrul trei
Mugur Isărescu a explicat că scăderea inflației înregistrată în al treilea trimestru s-a datorat unor efecte statistice, nu unei ameliorări reale. Majorările anterioare de TVA și accize, alături de scumpirile din energie, au avut un impact redus asupra ratei anuale în acea perioadă. Guvernatorul a subliniat că presiunile asupra prețurilor continuă, iar evoluția petrolului se reflectă atât în costul carburanților, cât și în cheltuielile de producție și transport.
Energia și cursul leului, principalii factori de risc
BNR explică majorarea prognozei prin scumpirea combustibililor și a energiei, dar și prin evoluția cursului monedei naționale. Acești factori ar urma să mențină inflația la un nivel ridicat spre finalul anului 2026. Isărescu a semnalat totodată creșteri de aproximativ 80% la unele produse industriale, printre care coloranții și cablurile electrice, pe fondul costurilor mai mari cu energia.
Piața gazelor s-a tensionat, iar prețurile angro ar putea majora costurile producătorilor. Guvernatorul a precizat totuși că depozitele de gaze ale României se află la un nivel rezonabil comparativ cu anii anteriori. BNR a atras atenția că evoluția prețurilor la energie depinde de contextul internațional și de tensiunile geopolitice, iar menținerea unor prețuri ridicate ar putea alimenta în continuare inflația.
Inflația de bază, în scădere
Inflația de bază CORE2 ajustat a coborât la 6,2% în septembrie, cu 2,1 puncte procentuale sub nivelul înregistrat la finalul trimestrului al doilea. Isărescu a precizat că acest recul este susținut atât de efectele statistice, cât și de temperarea cererii din economie. Prețurile serviciilor se ajustează însă mai lent, fiind influențate de productivitate și de evoluția salariilor.
Costurile cu forța de muncă au rămas relativ stabile, ceea ce a contribuit la temperarea inflației. Salariile au crescut modest, în ciuda efectului generat de majorarea salariului minim. Potrivit BNR, piața muncii rămâne relaxată, deși presiunile negative au început să se diminueze.
Cererea internă slabă, sub presiune
Guvernatorul BNR a atras atenția că economia României resimte efectele unei cereri interne slabe și ale unui consum privat în scădere. Puterea de cumpărare redusă, combinată cu măsurile bugetare, a contribuit la această evoluție. Investițiile au compensat parțial declinul, însă au rămas sub așteptări în privința aportului capitalului străin și al fondurilor europene.
Isărescu a mai explicat că o nouă majorare a dobânzii ar putea reduce cererea, dar ar afecta suplimentar o economie deja încetinită. În schimb, o scădere a dobânzii ar putea pune presiune pe cursul leului și, implicit, pe prețuri. Guvernatorul BNR nu se așteaptă la scumpiri neobișnuite de sărbători, estimând că prețurile vor rămâne relativ stabile sau vor crește în limitele obișnuite.
