Asociația „Adevăr și Dreptate” cere prelungirea termenului cu cel puțin 30 de zile, dezbatere publică cu prezență fizică și refacerea proiectului, pe care îl consideră nelegal în mai multe puncte și contrar dreptului european.
Asociația „Adevăr și Dreptate” a transmis Ministerului Apărării Naționale un set de observații privind proiectul de hotărâre a Guvernului care aprobă normele de aplicare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. Proiectul a fost afișat în consultare publică pe 13 noiembrie 2026, cu un termen de doar 10 zile pentru propuneri. Precizăm că este vorba de un proiect de hotărâre a Guvernului, nu de un proiect de lege.
Întârziere de aproape două decenii, dar consultare comprimată
Asociația arată că Guvernul avea obligația să adopte normele în 90 de zile de la publicarea legii, adică din 2007. Obligația a fost reiterată prin Legea nr. 5/2026, cu termen în aprilie 2026. Potrivit asociației, întârzierea este imputabilă inițiatorului și nu poate justifica un termen minim de consultare, cu atât mai puțin pentru un act care vizează mai multe generații de cetățeni.
Avizare înainte de consultare
Autorii observațiilor susțin că proiectul a fost de fapt definitivat înainte de a fi făcut public. Paginile poartă ștampila de avizare juridică internă, iar nota de fundamentare include deja formula „Avizăm favorabil” pentru mai mulți miniștri și șefi de servicii. Dacă proiectul a fost deja trimis spre avizare, spun ei, se încalcă Legea transparenței decizionale (nr. 52/2003), iar consultarea devine o simplă formalitate. Asociația cere ministerului să precizeze dacă a început circuitul de avizare.
Documente scanate și incomplete
Proiectul a fost publicat ca trei PDF-uri scanate, fără text căutabil, deci inaccesibile persoanelor cu deficiențe de vedere. Fișierul principal este numerotat „1 din 37” până la „14 din 37”, iar anexele (paginile 15–37) au fost puse separat, sub o denumire eronată și fără explicații. Lipsesc complet baremul medical, criteriile de recrutare, cele aplicabile femeilor, regulile de testare psihologică și criteriile de repartizare pe arme. Normele trimit la aceste acte, dar nu le prezintă, așa că publicul nu poate vedea cine va fi declarat „apt”.
„Nu există costuri”, dar costurile apar în text
Nota de fundamentare afirmă că nu sunt costuri suplimentare, iar tabelul financiar este necompletat. Asociația enumeră însă cheltuieli prevăzute chiar în proiect:
- plata personalului din comisiile de recrutare de către primării;
- spațiile, dotările și mașinile pentru aceste comisii;
- decontarea transportului;
- indemnizația de trei câștiguri salariale medii pentru participanții la programul voluntar.
Asociația invocă și lipsa fișei financiare, cerută de Legea nr. 500/2002.
Obligații pentru angajatori, medici și primării
Principalele critici privesc obligațiile pe care proiectul le pune în sarcina unor persoane private sau autorități civile:
- Angajatorii, inclusiv ONG-urile, ar trebui să țină pe hârtie o evidență militară a salariaților, cu fișă separată de 14 rubrici, responsabil desemnat, instruire anuală și control din partea a trei autorități. Amenda ar fi de 16–20 de puncte. Asociația arată că statul deține deja aceste date în propriile registre și că nu a fost făcut testul IMM.
- Medicii de familie ar trebui să țină evidența bolilor cronice ale tuturor bărbaților de 18–35 de ani și să o raporteze anual, fără compensații. Asociația spune că legea vizează doar afecțiunile incompatibile cu serviciul militar și că proiectul nu prevede garanții pentru datele de sănătate.
- Personalul medical privat ar putea fi desemnat obligatoriu în comisii, inclusiv împotriva voinței angajatorului, fără durată, remunerație sau compensație stabilite.
- Primăriile ar plăti personal și dotări, fără sursă de finanțare.
Notificări prin vecini și afișare la ușă
Una dintre cele mai criticate prevederi permite înmânarea notificărilor și a ordinelor de chemare unor persoane aflate la adresă, inclusiv vecini sau colocatari, sau afișarea lor pe ușă, cu numele și datele personale ale destinatarului. Asociația observă că legea permite notificarea celor plecați temporar în străinătate doar la asediu, mobilizare sau război, condiție nereluată în norme. Termenul de prezentare ar putea curge dintr-o notificare pe care persoana aflată în străinătate nu o poate cunoaște. Mecanismul ar fi mai puțin protector decât cel din HG 1.194/1996, pe care noul act o abrogă.
Formalități la fiecare plecare din țară
Proiectul obligă recruții, rezerviștii și toți „cetățenii încorporabili” (bărbații de 20–35 de ani) să se prezinte la centrul militar înainte de orice plecare din țară pe timp de pace și la întoarcere, fără prag minim de ședere. Asociația susține că o excursie de weekend ar însemna două deplasări la centrul militar și că măsura echivalează cu o „viză de ieșire”, interzisă de Directiva 2004/38/CE. Cere eliminarea ei sau limitarea la asediu, mobilizare și război.
Condiții de selecție și tineri de 15 ani
La programul de soldat/gradat voluntar, proiectul ar exclude pe baza adeverinței medicului de familie orice persoană cu boală cronică, chiar controlată (astm ușor, hipotiroidie tratată etc.). Mai exclude cetățenii cu domiciliul în străinătate și pe cei din organizații sau culte definite vag. Pentru pregătirea premilitară, care vizează tineri de la 15 ani, nu se prevede acordul părinților. Asociația critică și lipsa unei garanții că sarcina nu atrage obligația de restituire a indemnizației pentru femeile care întrerup programul.
Dreptul european, invocat în detaliu
Asociația contestă mențiunea „nu este cazul” de la rubrica privind dreptul Uniunii. Ea susține că proiectul încalcă Regulamentul general privind protecția datelor, directivele privind libera circulație, egalitatea de tratament și accesibilitatea, precum și Carta drepturilor fundamentale. Notează că nu a fost consultată Autoritatea de protecție a datelor și nici nu s-a făcut evaluarea de impact asupra protecției datelor. Citează jurisprudența Curții de Justiție a UE și a CEDO.
Lipsa dispozițiilor tranzitorii
Normele stabilesc termene anuale (1 septembrie, 1 octombrie, 1 noiembrie, 15 decembrie) care sunt deja depășite pentru 2026. Vechea hotărâre ar fi abrogată imediat, fără perioadă de tranziție, ceea ce ar crea un vid normativ pentru ciclul 2027.
Ce cere asociația
- prelungirea consultării cu cel puțin 30 de zile de la republicarea documentației complete, în format accesibil;
- o dezbatere publică cu prezență fizică la sediul MApN, cu invitarea angajatorilor, sindicatelor, medicilor, psihologilor, autorităților locale, notarilor, organizațiilor de tineret și ale diasporei, cultelor și instituțiilor de protecție a drepturilor;
- refacerea notei de fundamentare, cu impact cuantificat și fișă financiară;
- consultarea Autorității de protecție a datelor, a Consiliului Economic și Social, a asociațiilor autorităților locale și a Avocatului Poporului;
- reluarea avizării abia după definitivarea proiectului pe baza observațiilor;
- publicarea tuturor propunerilor primite și a răspunsurilor motivate.
Potrivit legii transparenței, dezbaterea publică este obligatorie dacă o cere în scris o asociație legal constituită. Asociația precizează că nu contestă nevoia pregătirii populației pentru apărare și a unei rezerve operaționale, ci modul în care a fost elaborat actul. În caz de refuz, își rezervă dreptul de a se adresa instanței de contencios administrativ.
