Starea de alertă este o variantă mult mai puțin restrictivă a stării de urgență. Starea de alertă este declarată de ministrul de interne, în timp ce starea de urgență numai de președintele României. Pe timpul acestei măsuri cetățenii nu mai pot fi amendați pentru încălcarea cerințelor exprese ale Guvernului iar toate ordonanțele militare emise în timpul stării de urgență își încetează valabilitatea.
Diferențele dintre cele două măsuri restrictive care pot fi luate de autorități în condiții speciale, cum este amenințarea pandemiei de coronavirus, au fost explicate la Digi24 de fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.
„Starea de alertă este mai simplă, mai mică decât starea de urgenţă. Starea de urgenţă este la nivelul ministrului de Interne, decretată de preşedinte. Starea de alertă este declarată de Comitetul pentru situaţii de urgenţă, cu aprobarea premierului” a explicat pe scurt Augustin Zegrean.
Și pe timpul stării de alertă pot fi restrânse anumite drepturi şi libertăţi individuale, dar nu se pot da amenzi şi nici ordonanţe militare. „În starea de alertă nu se pot da ordonanţe militare. Se pot da doar ordine, care nu au aceeaşi putere. De asemenea, în stare de alertă nu se pot stabili amenzi”, a declarat Augustin Zegrean, precizând că ordonanţele militare care sunt acum în vigoare expiră odată cu starea de urgenţă. „Dacă vor să menţină amenzile, vor trebui să dea o lege”, a mai spus Augustin Zegrean.
Guvernul şi Preşedintele României analizează ipoteza declarării stării de alertă după data de 15 mai, când expiră starea de urgenţă instituită prin decret de Klaus Iohannis. Este o măsură necesară pentru a putea fi menţinute, legal, unele dintre restricţiile impuse pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, cum ar fi închiderea restaurantelor şi a altor domenii de activitate cu public.
