Analistul economic Adrian Negrescu a criticat dur programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. El spune că documentul conține măsuri fără fundament economic și promisiuni fiscale imposibil de aplicat în actualul context bugetar, în special legătura dintre reducerea numărului de parlamentari și reducerea taxării muncii.
Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, Adrian Negrescu a criticat dur programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan, premierul desemnat. Analistul consideră că textul este o „halucinație a inteligenței artificiale”, deoarece propune măsuri fără susținere economică reală și promisiuni fiscale ce nu pot fi puse în practică în bugetul actual. El a mai spus că legătura dintre scăderea numărului de parlamentari și reducerea taxării muncii nu are nicio bază solidă. Discuția a continuat o afirmație făcută recent de analist, care numise programul, și atunci, o „halucinație de motor de inteligență artificială”.
Contradicții în preambulul programului
Negrescu a semnalat contradicții majore în documentul depus de echipa noului executiv. El spune că includerea, în preambul, a unor reduceri de taxe pe salarii finanțate din economiile aduse de reforma administrativă este doar o formulare artificială, care nu se reflectă în capitolele sectoriale ale programului.
„Ceea ce spuneam eu în acel text e cel mai important, din punctul meu de vedere, pentru că, la un moment dat, în preambulul acestui program de guvernare spune așa: «Din dividendul reformei» – și se referă la reformă ca fiind reducerea numărului de parlamentari și secretari de stat – «jumătate din efectele economice ale acestei decizii se vor întoarce, începând cu 1 iulie 2027, într-o reducere a taxării muncii»”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu.
Potrivit lui Negrescu, reducerea taxării muncii, menționată în preambul, nu apare explicată în mod clar și coerent în restul documentului. Analistul consideră că această prevedere a fost inserată fără o justificare economică suficientă și fără măsuri concrete în capitolul dedicat muncii și protecției sociale. Prin sintagma „halucinație de inteligență artificială”, el sugerează, în sens figurat, că formularea din preambul ar fi fost generată sau compilată automat din alte părți ale documentului, rezultând un mesaj fiscal și administrativ nesusținut de restul programului.
„Cine a vorbit până acum de reducerea taxării muncii? Nici măcar la capitolul de muncă și protecție socială din acest program de guvernare nu se pomenește nimic de reducerea taxării muncii. Clar e o halucinație de inteligență artificială, care a preluat niște texte din acest program și, în preambul, a creat așa un mesaj fiscalo-administrativ care nu are niciun fel de relevanță”, a afirmat analistul economic Adrian Negrescu la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.
„Domnul Nazare cred că a făcut un preinfarct”
Negrescu a adăugat că legarea directă a reducerii aparatului bugetar din conducerea politică de modificarea cotelor de impozitare pe salarii este o eroare tehnică gravă. El consideră că cei din administrația fiscală centrală știu foarte bine că astfel de promisiuni nu au o bază bugetară solidă.
„Cred că cei de la Ministerul de Finanțe, când au citit acest lucru, și-au pus mâinile în cap… Domnul Nazare cred că a făcut un preinfarct. Cum să reduci taxele pe muncă de la 1 iulie fără să ai niciun calcul în spate care să susțină un asemenea demers? Mai mult decât atât, să faci o legătură directă între reducerea taxării muncii și reducerea numărului de parlamentari mi se pare cel puțin penibil, pueril din punct de vedere economic”, a subliniat analistul economic Adrian Negrescu.
În privința TVA, Negrescu exclude ferm o relaxare a cotei în perioada imediat următoare, în condițiile în care statul depinde direct de aceste încasări pentru corectarea dezechilibrelor bugetare. El a spus că scăderea TVA nu se va produce anul viitor și a adăugat, ironic, că o astfel de măsură ar putea apărea abia din 2028, înainte de alegeri, și doar dacă economia își va reveni până atunci.
„Pe de altă parte, sunt multe alte prevederi acolo care țin de ABC-ul unui program de guvernare. Chestia asta cu TVA-ul mi se pare, de asemenea, o halucinație. TVA-ul reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare a bugetului de stat. Au crescut cu vreo 23% și ne bazăm pe ele în 2027, an în care trebuie să ducem deficitul bugetar la 5,2%. Deci, în niciun caz, nu vom asista la o scădere a TVA-ului. Poate în 2028, înainte de alegeri, să vedem o asemenea măsură, dar asta doar dacă își revine economia”, a menționat analistul economic Adrian Negrescu la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.
Cifrele Ministerului Finanțelor
Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată rolul important al taxelor indirecte în echilibrul fiscal al statului. În primele opt luni din 2026, deficitul bugetar a fost de 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din produsul intern brut, în scădere cu aproximativ 31% față de aceeași perioadă din 2025.
Încasările nete din TVA au ajuns la 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% mai mult față de primele opt luni ale anului precedent. Pentru 2027, România și-a stabilit o țintă de deficit bugetar de 5,2% din PIB, conform metodologiei europene, un nivel care nu permite relaxări fiscale majore fără venituri compensatorii certe.
Program depus fără majoritate în Parlament
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, 25 septembrie, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși de PNL, USR și UDMR. Depunerea are loc în condițiile în care premierul desemnat recunoaște că nu are, deocamdată, majoritatea necesară pentru trecerea Guvernului prin votul de învestitură.
Mureșan a transmis că își dorește o guvernare axată pe creștere economică și pe continuarea reformelor începute de Bolojan. Dincolo de conținut, documentul atrage atenția prin limbajul uniform și prin formulările care par construite după același tipar. Gândul a analizat modul în care a fost redactat textul, folosind două programe de inteligență artificială.
ChatGPT a identificat o similitudine foarte mare între cele 28 de secțiuni ale programului, formulări repetitive de tip slogan și fraze „netede” și echilibrate. Modelul a remarcat folosirea repetată a unor termeni precum „predictibilitate”, „eficiență”, „rezultate”, „servicii publice”, „sprijin” și „modernizare”, precum și faptul că domenii diferite – sănătate, justiție, agricultură, apărare sau cultură – sunt scrise aproape în același ton și cu aceeași structură de paragrafe.
Potrivit analizei ChatGPT, acest tip de redactare este compatibil cu folosirea unui model de inteligență artificială pentru rescrierea fiecărui capitol într-un stil clar, pozitiv și accesibil. Concluzia modelului este că este „plauzibil și chiar destul de probabil” ca documentul să fi fost cel puțin rescris sau armonizat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Gândul a testat documentul și cu Gemini, un alt program de inteligență artificială, care a ajuns la concluzia că este foarte probabil ca textul să fi fost generat sau cel puțin editat și structurat cu ajutorul inteligenței artificiale. Programul a invocat drept argumente consistența foarte mare a documentului, structura uniformă și absența aproape totală a erorilor de formulare. Gemini a remarcat și folosirea unor termeni precum „audit funcțional”, „guvernanță corporativă”, „disciplină bugetară” și „reziliență democratică”.
Mureșan neagă folosirea inteligenței artificiale
Într-un interviu acordat pentru B1 TV, Siegfried Mureșan a negat că ar fi redactat programul de guvernare cu ajutorul inteligenței artificiale. El a spus că acuzația este „simpatică” și a precizat că nu folosește acest tip de program pe calculator.
„Nu am ChatGPT și pe calculator. Nu folosesc ChatGPT pe calculator. Nu am alte programe de inteligență artificială. Cred că am intrat pe telefon pe ChatGPT. de 3-4 ori în viața mea, dar e clar că nu poți face un program de guvernare pe telefon. E simpatică această acuză”, a transmis Siegfried Mureșan.
