Alegerile din USR-PLUS aduc un candidat surpriză, în cursa actualilor rivali pentru funcția de președinte al formațiunii politice. Irinel Darău este contracandidatul lui Dan Barna și Dacian Cioloș.
Spune că îi pasă de viitorul partidului, vede problemele care au dus la scăderea în preferințele electoratului și are și propuneri de soluții. Darău a precizat că abia așteaptă dezbaterile cu Barna și Cioloș și speră ca în această campanie internă să se discute cu folos despre problemele formațiunii, relatează B1TV.
„Eu candidez pentru că am ceva de spus despre viitorul partidului. Am condus jumătate din existența ei filiala USR Brașov, una dintre cele mai performante din țară, care a avut rezultate electorale și foarte multă democrație internă. Chiar vreau să propun la nivelul întregului partid, prin candidatura mea, extrapolarea acestor bune practici la nivel de întreagă țară. Mai sunt lucruri în care scârțâim, am propuneri, soluții pentru toate. Abia aștept dezbaterile cu cei doi contracandidați. După părerea mea, această cursă în mai mult de doi – și până pe 28 august mai e timp să se înscrie și alții – e de bun augur, e un partid viu. Sper să avem dezbateri cât mai dese, cât mai consistente despre viitorul partidului pe următorii patru ani”, a declarat Irineu Darău.
Alegerile din USR-PLUS, cu Irinel Darău. Acesta a precizat că nu ar vrea să mai audă de împărțirea între USR și PLUS: „Cumva o cursă în mai mulți și acest lucru îl resetează. Această falie între foșii membri PLUS și foștii membri USR, care nu e peste tot în țară să știți, nu mai trebuie perpetuată. Eu îmi doresc să fiu un președinte al tuturor, îmi doresc ca această competiție să fie a tuturor și fiecare membru, conform conștiinței, să decidă un președinte al USR-PLUS indiferent de unde a venit el, din fostul USR sau din fostul PLUS”.
Întrebat ce nu merge acum în partid, Irineu Darău a răspuns: „Acum sunt foarte multe probleme interne de detaliu de discutat și probabil le voi păstra pentru intern. Dincolo de acest lucru, vedem cu toții niște evidențe. Într-adevăr, față de punctul nostru maxim, la europarlamentare, suntem mult mai jos și azi nu avem neapărat bazele pentru un reviriment în următorii ani. Acest lucru e existențial pentru noi. Până la urmă, am apărut pe un val de speranță. Mulți dintre noi, care n-am făcut politică niciodată, am făcut acest pas până la urmă, deloc ușor pentru viețile noastre, și n-am făcut-o pentru propria persoană, am făcut-o pentru a realiza ceva pentru România. Or aceste scoruri de 10-12%, care seamănă până la urmă foarte mult cu ce era în 2016, la crearea partidului, nu sunt deloc de bun augur. E clar că ceva trebuie să se schimbe în conducerea partidului. Până la urmă, indiferent cine ar câștiga, e important ca în această campanie să existe dezbatere reală despre ce nu s-a făcut bine, de ce nu s-a făcut bine și ce se poate face. Trebuie să ne conectăm la alegători și dacă alegătorii ne spun că lucrurile sunt departe de a fi perfecte, să tragem niște concluzii și să mutăm dezbaterea în intern, să descoperim cauzele și să găsim oamenii care să rezolve aceste probleme”.