Prezidiul Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT) a emis sâmbătă o luare de poziţie, potrivit căreia România trebuie să decidă dacă vrea să avanseze spre Schengen sau spre Chişinău și transmite un mesaj halucinant în care acuză “atitudinea instigatoare” a președintelui Klaus Iohannis la adresa comunității, scrie Hirado.hu, citat de Digi 24.
Partidul format la începutul lunii noiembrie prin fuziunea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi a Partidului Civic Maghiar (PCM) a considerat justificată indignarea opiniei publice româneşti faţă de veto-ul exprimat de Austria şi de Olanda joi, în Consiliul JAI al UE, împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, și dă vina pe elita politică de la Bucureşti. “Dacă România ar fi investit doar jumătate din energia cu care activează pentru unirea Moldovei cu România – acţiune izvorâtă din eforturile secolului al XIX-lea de a construi un imperiu – în implementarea efectivă a integrării occidentale atât de mult dorite şi proclamate la nivelul sloganurilor politice, azi am fi avut mai multe şanse să devenim membru cu drepturi depline al spaţiului Schengen”, a constatat AMT.
În opinia partidului, respingerea aderării la Schengen poate fi determinat în bună parte de faptul că România nu este dispusă să renunţe la politica vizând câştigarea de noi teritorii, numărul partizanilor unirii poate că nu a fost niciodată atât de mare în ţară ca în prezent, în timp ce Bucureştiul strânge tot mai mult legăturile cu Chişinăul, folosind miliarde de lei din impozitele pe care le reţine din regiunile locuite şi de maghiari. “Antimaghiarismul ridicat la nivel de politică de stat, atitudinea instigatoare a preşedintelui României împotriva comunităţii noastre, precum şi atacurile continue şi metodice împotriva maghiarilor din Transilvania indică de asemenea faptul că România nu este pregătită să adere la spaţiul Schengen”, se arată în documentul citat.
În opinia AMT, eşecul aderării la spaţiul Schengen a intervenit în ciuda eforturilor României de a se prezenta ca o ţară model şi ca aliatul cel mai de încredere, iar ministrul de externe Bogdan Aurescu ar trebui să îşi asume responsabilitatea. Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a transmis vineri, într-un comunicat, că autorităţile române nu au reuşit să îndeplinească “o parte considerabilă din promisiunile făcute înainte de aderarea la Consiliul Europei, la NATO şi la Uniunea Europeană” și a cerut un plan de acţiune privind restituirea bunurilor bisericilor istorice maghiare şi reconstituirea învăţământului bisericesc maghiar. Potrivit CNS, ar putea fi de asemenea apreciat ca un gest de bunăvoinţă deschiderea unui dialog cu administraţiile locale din Ţinutul Secuiesc despre articolul 11 din Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, care stipulează: “În zonele, unde persoanele aparţinând de o minoritate naţională formează o majoritate, aceste persoane au dreptul să dispună de o administraţie locală sau autonomă, sau, respectiv, de o situaţie de drept deosebită, corespunzătoare cu situaţia lor istorică şi teritorială, în acord cu legile interne ale statului”. CNS consideră că aceşti paşi ar trebui făcuţi chiar dacă nu sunt incluşi în mod explicit în condiţiile de aderare la Schengen, deoarece ei ţin de îndeplinirea cu bună credinţă a tratatelor semnate de România.
