Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu susține că România a contractat împrumuturi brute de aproximativ 60 de miliarde de euro în cele 15 luni ale Guvernului Bolojan. Potrivit lui, datoria publică a crescut în această perioadă cu circa 33 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1.800 de euro pentru fiecare român.
Adrian Câciu, care a condus Ministerul Finanțelor, afirmă că în cele aproximativ 15 luni de guvernare Bolojan, statul român a împrumutat brut circa 60 de miliarde de euro, sumă echivalentă cu peste 300 de miliarde de lei.
Fostul ministru explică faptul că este vorba despre împrumuturi brute, care includ finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei ajunse la scadență și acoperirea parțială a necesarului de finanțare rămas.
Cu cât a crescut datoria publică
Referitor la creșterea efectivă a datoriei publice, Câciu prezintă o estimare prudentă, bazată pe ultimele date oficiale disponibile și pe împrumutul SAFE încasat ulterior: aproximativ 33 de miliarde de euro, adică circa 174 de miliarde de lei.
Fostul ministru calculează că, în doar 15 luni, fiecare cetățean român — copil, pensionar sau persoană activă — a devenit mai dator cu aproximativ 1.800 de euro.
El precizează că Ministerul Finanțelor nu a publicat încă stocul datoriei publice pentru perioada de până în luna august. Ultima raportare disponibilă, cea din mai, arăta o datorie publică de 1.194 de miliarde de lei. Ulterior, în august, România a încasat 2,5 miliarde de euro prin mecanismul SAFE, sumă pe care Câciu o consideră tot împrumut, deci adăugată la datoria publică.
Fostul ministru spune că a evitat să adauge mecanic la datorie și deficitul acumulat după luna mai, pentru că, până la publicarea datelor oficiale, nu se poate stabili cu precizie ce parte din acesta s-a transformat în datorie suplimentară și ce parte a fost gestionată prin bufferul Trezoreriei și prin alte ajustări stoc-flux. De aceea a preferat o estimare prudentă, cu cele două cifre: circa 60 de miliarde de euro în împrumuturi brute și circa 33 de miliarde de euro în creșterea estimată a datoriei publice. Câciu afirmă că, atunci când Ministerul Finanțelor va publica datele restante, estimarea va putea fi înlocuită cu cifra oficială.
Explicația pentru costul dobânzilor
Fostul ministru face și o legătură cu majorarea cheltuielilor bugetare cu dobânzile. El arată că nu ar trebui să surprindă un plus de 8,1 miliarde de lei la acest capitol, în condițiile în care stocul de datorie a crescut cu cel puțin 15% în doar 15 luni, la dobânzi de 7%, în timp ce datorii vechi, cu dobânzi de 3%, sunt refinanțate cu împrumuturi noi purtătoare de dobânzi de peste 7%.
Adrian Câciu revine și asupra unei postări anterioare, în care s-a referit la o analistă a agenției Fitch. „PS: pentru cei care s-au simtit lezati de postarea mea referitoare la analista de la agentia Fitch le spun că, poate dânșii nu cunosc, dar eu, în calitate de ministru de finanțe am semnat contracte cu agentiile de rating(în baza cărora aceste agenții fac evaluarile de rating suveran – evaluări care sunt necesare si utile oricărei țari pentru a fi finanțabilă) și cunosc clauzele care limitează opiniile oricărei părti (ori ale angajaților părților) în afara comunicărilor oficiale legate de evaluările finale. Vă recomand să mă intrebați înainte de a iniția delicte de opinie.”
Fostul ministru mai notează că nu a observat scrieri despre amploarea împrumuturilor brute sau despre ritmul de creștere a datoriei, considerabil peste creșterea nominală a economiei.
În septembrie, premierul interimar Ilie Bolojan declarase că România va plăti în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei pentru dobânzile aferente creditelor contractate în anii anteriori.
