Alina Gorghiu este susținută de PNL la conducerea Senatului, a declarat miercuri președintele PNL, Ludovic Orban. Locul va deveni vacant după ce actualul președinte, Teodor Meleșcanu, va fi nevoit să o părăsească în urma unei decizii a Curții Constituționale.
„Cu siguranță candidatul pentru președinția Senatului, care și fost votată de către Biroul Executiv al PNL, este doamna Alina Gorghiu”, a spus Ludovic Orban, potrivit PSNews. Liberalii o vor susține pentru funcția de șef a camerei superioare a Parlamentului, funcție pe care și-o dorește și PSD.
Așadar, senatorul Alina Gorghiu este în cărți pentru șefia Senatului, iar PNL trebuie doar să asigure majoritatea la vot.
Curtea Constituțională a decis, miercuri, că numirea lui Teodor Meleșcanu în această funcție a fost neconstituțională. CCR a admis sesizarea referitoare la alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului, stabilind că este neconstituţională. CCR a fost sesizată de parlamentari ALDE, PNL, PMP, UDMR și neafiliați.
Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului 36/ 2019 pentru alegerea preşedintelui Senatului, sesizare formulată de 33 de senatori.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea şi a constatat că Hotărârea Senatului nr. 36/2019 pentru alegerea preşedintelui Senatului este neconstituţională”, se precizează în minuta deciziei.
Pe 10 septembrie 2019, Teodor Meleşcanu, reprezentând ALDE, a fost ales, la votul în plen preşedintele Senatului cu 73 voturi „pentru”, Alina Gorghiu, de la PNL, obţinând 59 de voturi.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunțat marți că s-a sesizat din oficiu cu privire la declaraţiile făcute de Teodor Meleşcanu la Viena, în decembrie 1989. În cazul în care vor fi constatate fapte de natură penală, Institutul va sesiza procurorii. Reprezentanţii Institutului spun că Meleşcanu a dezinformat atunci diplomaţii prezenţi la eveniment, susţinând că informaţiile privind regimul comunist din România sunt „zvonuri colportate în scopuri duşmănoase”.