Discuțiile despre unirea Republicii Moldova cu România ca soluție de integrare rapidă în UE devin tot mai frecvente la Bruxelles. Politologul Cristian Pîrvulescu avertizează asupra riscurilor acestui scenariu, în timp ce oficialii europeni și moldoveni explorează opțiuni alternative pentru aderare.
Comisarul european Marta Kos a subliniat recent susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova, în contextul în care la Chișinău se discută despre unirea cu România ca soluție alternativă de integrare în UE.
„Există un loc pentru Republica Moldova în interiorul Uniunii Europene și nu există nicio îndoială în această privință. Cum se va întâmpla acest lucru vor decide cetățenii Republicii Moldova”, a declarat Kos la TVR Moldova, înaintea vizitei sale la Chișinău.
Ministrul moldovean Eugen Osmochescu a afirmat pentru Euractiv că reunificarea cu România ar putea fi luată în calcul dacă negocierile de aderare la UE vor întârzia după 2028. Aceasta ar reprezenta un „Plan B” pentru Chișinău.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a menționat de mai multe ori posibilitatea unirii ca opțiune de rezervă. Ea a declarat că autoritățile vor „lua în considerare alte opțiuni” dacă discuțiile cu UE se vor bloca.
Politologul Cristian Pîrvulescu a avertizat asupra dificultăților unirii, subliniind că „Republica Moldova este o entitate politică relativ nouă și mult mai complexă decât RDG-ul”. El a evidențiat și opoziția internă din Moldova împotriva unirii, potrivit Gandul.
Pîrvulescu consideră că o astfel de unire ar fi „un risc și o aventură”, având în vedere diferențele acumulate între cele două țări. El a precizat că cea mai bună soluție ar fi integrarea în UE și pregătirea economică, politică și culturală.
În contextul declarațiilor Maiei Sandu, Pîrvulescu a observat că și România a răspuns pe măsură, prin nominalizarea lui Eugen Tomac ca premier. El a avertizat că proximitatea Rusiei reprezintă un factor complicat în acest scenariu.
