BNR a hotărât marți să majoreze rata dobânzii de politică monetară, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare și rata dobânzii la facilitatea de depozit.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de marți, a hotărât să majoreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023.
De asemenea, se va majora rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și va crește rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an, începând tot cu data de 11 ianuarie 2023.
În schimb, vor fi menținute nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Potrivit BNCR, rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76 la sută, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie. Creșterea a fost determinată și în acest interval mai cu seamă de majorarea prețurilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar și de scumpirea mai pronunțată a mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață. Impactul lor a fost contrabalansat totuși consistent de scăderea dinamicii prețului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotației petrolului, precum și al plafonării prețului lemnelor de foc.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ușor ascensiunea în primele două luni din trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie la 14,0 la sută în luna noiembrie 2022, ca urmare a creșterilor cvasi-generalizate de prețuri consemnate pe cele trei segmente ale inflației de bază. Evoluția inflației CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție.
Activitatea economică a crescut în trimestrul III din 2022 cu 1,3%
Acestea au fost potențate și în acest interval de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna noiembrie 2022 la 14,6 la sută, de la 13,4 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în noiembrie la 13,1 la sută și la 11,4 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.
Activitatea economică a crescut în trimestrul III 2022 cu 1,3 la sută față de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul II, depășind astfel semnificativ previziunile, evoluție ce face probabilă o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar așteptărilor.
Rata medie a dobânzii la creditele noi a continuat să crească în octombrie și noiembrie 2022
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au consemnat ajustări descendente graduale în noiembrie-decembrie 2022, pe fondul ameliorării condițiilor lichidității, iar randamentele titlurilor de stat și-au accentuat descreșterea, inclusiv sub influența îmbunătățirii sentimentului pieței financiare internaționale și a percepției asupra riscului asociat piețelor financiare din regiune. Rata medie a dobânzii la creditele noi, precum și cea aferentă depozitelor noi la termen ale populației au continuat însă să crească în lunile octombrie și noiembrie 2022.
În această conjunctură, reflectând și o creștere a atractivității relative a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat o tendință de apreciere față de euro și în ultimele două luni ale anului 2022. Totodată, în raport cu dolarul SUA, moneda națională s-a întărit semnificativ, ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat descreșterea în primele două luni ale trimestrului IV 2022, ajungând la 13,2 la sută în noiembrie (16,0 la sută în septembrie), ca urmare a decelerării creșterii componentei în lei, contrabalansată totuși ușor de prelungirea ascensiunii dinamicii înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă lent, până la 69,4 la sută în noiembrie, de la 70,6 la sută în septembrie.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
În perspectivă apropiată, determinanții principali ai descreșterii dinamicii anuale a inflației vor fi însă efectele de bază dezinflaționiste asociate creșterilor ample consemnate anterior de prețurile energiei și combustibililor, precum și trendul descendent relativ mai accentuat al cotației petrolului din ultimele luni.
Balanța riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflației este relativ echilibrată, date fiind evoluțiile recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și cele ale determinanților majori ai acestora.
Leave a comment