Temperaturile extreme anunțate de ANM au stârnit reacții alarmiste în presă, sugerând stări de criză. Sociologul Mirel Palada explică cum astfel de mesaje pot influența publicul, creând panică sau indiferență.
ANM a emis o prognoză care anunță temperaturi de până la 41 de grade Celsius. Unele canale media au folosit titluri alarmiste, contribuind la neliniștea cetățenilor. Mirel Palada, sociolog, a explicat la „Gândul” cum să interpretăm aceste informații.
Canicula este definită de ANM ca perioade cu temperaturi peste 35 de grade Celsius timp de cel puțin trei zile. Fenomenul include și nopți tropicale, cu temperaturi peste 20 de grade. Avertizările pot fi cod galben, portocaliu sau roșu, în funcție de intensitate și durată.
Organizația Meteorologică Mondială subliniază consecințele valurilor de căldură asupra sănătății și infrastructurii. Totuși, prezentarea alarmistă a acestor fenomene poate genera panică.
Palada afirmă că „isteria continuă” este o modalitate de a menține publicul într-o stare de criză. El compară situația actuală cu alte crize recente, cum ar fi pandemia de Covid-19 și criza energetică.
Sociologul subliniază că avertizările repetate și intens prezentate contribuie la o stare generală de îngrijorare. Aceasta poate duce la ignorarea avertizărilor sau la amplificarea fricii.
Un videoclip viral cu un semafor „topit” în Italia a fost prezentat eronat ca efect al caniculei. Presa locală a clarificat că semaforul a fost avariat de un incendiu auto, nu de căldură. Distribuirea fără context a imaginilor a dus la dezinformare.
Incidentul cu semaforul a acumulat peste 1,6 milioane de vizualizări, fiind folosit pentru a amplifica panica legată de caniculă. Palada atrage atenția asupra riscului de a banaliza sau exagera avertizările meteorologice.
