Seceta din această vară a lovit producția Hidroelectrica și a redus cantitățile disponibile pentru piața angro, chiar într-o perioadă în care compania trebuia să alimenteze tot mai mulți clienți. Rezultatele trimestrului al treilea din 2026 arată efectele directe ale lipsei de apă, deși bilanțul pe nouă luni rămâne pozitiv. Gradul de umplere a lacurilor de acumulare era, la 9 noiembrie, sub 50%.
Lipsa apei a pus presiune pe dublul rol pe care îl are Hidroelectrica, de producător și furnizor de energie. Compania a ales să direcționeze mai multă energie către clienții proprii, în detrimentul vânzărilor pe piața angro, pe fondul scăderii producției hidro din trimestrul al treilea. Miza depășește simplul bilanț financiar al companiei: hidroenergia a acoperit 26% din producția națională de electricitate în primele nouă luni din 2026, conform datelor Transelectrica citate de Adevărul Financiar.
Între iulie și septembrie, producția hidro netă a Hidroelectrica a scăzut la 2.210 GWh, față de 2.354 GWh în aceeași perioadă din 2025, o diminuare de 6%. Raportul companiei leagă acest recul de deteriorarea condițiilor hidrologice din iulie, cauzată de precipitațiile insuficiente și de debitele scăzute ale cursurilor de apă.
Bilanțul pe nouă luni rămâne pozitiv
Privit pe parcursul primelor nouă luni ale anului, tabloul arată diferit: producția netă totală a grupului a crescut cu 10%, ajungând la 9.328 GWh, din care 9.149 GWh au provenit din hidroenergie. Performanța mai bună din primul semestru a reușit să compenseze scăderea înregistrată în trimestrul al treilea.
Pe piața angro, vânzările trimestriale s-au redus cu aproximativ 47%, până la 705 GWh. În paralel, livrările către clienții proprii, prin furnizare, au urcat cu circa 27%, la 2.465 GWh. Potrivit Adevărul Financiar, scăderea volumelor angro se explică atât prin producția mai mică, cât și prin decizia companiei de a orienta mai multă energie către propriul portofoliu de clienți.
Hidroelectrica a achiziționat 1.000 GWh în trimestrul al treilea, cu 1,7% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe nouă luni, achizițiile totale au atins 1.982 GWh, în urcare cu 20%. Această creștere nu se datorează exclusiv secetei: compania a explicat, potrivit Adevărul Financiar, că ea reflectă și extinderea bazei de clienți.
Costuri în creștere, profit în scădere
Costul energiei cumpărate a urcat la 543,3 milioane de lei în trimestrul al treilea, de la 372 de milioane de lei cu un an în urmă. Cheltuielile cu transportul și distribuția au crescut și ele, de la 407,7 milioane de lei la 645,6 milioane de lei.
Profitul net al trimestrului s-a diminuat cu 26%, ajungând la 536,7 milioane de lei, în timp ce marja EBITDA a coborât de la 44% la 32%. La nivel cumulat, pe primele nouă luni din 2026, veniturile companiei au avansat cu 28%, la 8,6 miliarde de lei, iar profitul net a crescut cu 34%, la 3,1 miliarde de lei.
Situația la nivel național
La nivel național, producția hidro a urcat cu 10% în primele nouă luni, ajungând la aproximativ 9,6 TWh, conform datelor Transelectrica citate în analiză. Producția din surse regenerabile a crescut cu 31%, la aproximativ 8,9 TWh, în timp ce energia nucleară a scăzut cu 31%, la 5,1 TWh. Analiza atrage atenția că aceste evoluții pe nouă luni nu trebuie confundate cu reculul specific al Hidroelectrica din trimestrul al treilea.
Consumul intern net s-a redus cu 3%, la 38,2 TWh. România a rămas importator net de energie, dar soldul importurilor a scăzut de la aproximativ 3,6 TWh la aproximativ 1,85 TWh. Importurile fizice au crescut cu circa 4%, însă exporturile au avansat mai rapid, cu 43%.
La 9 noiembrie, Iulius-Dan Plaveti, președintele Directoratului Hidroelectrica, a declarat la conferința Focus Energetic dedicată iernii 2026-2027 că gradul de umplere a lacurilor de acumulare era sub 50%.
Prognozele hidrologice pentru Dunăre indică un debit de aproximativ 2.500 de metri cubi pe secundă în decembrie, mult sub media multianuală de 5.100. Pentru ianuarie, estimarea este de 3.000 de metri cubi pe secundă, comparativ cu o medie de 5.400. Pentru ultimul trimestru, debitele, apa disponibilă în acumulări, necesarul de achiziții și prețul energiei rămân, potrivit raportului companiei citat de Adevărul Financiar, surse de incertitudine. Hidroelectrica susține că își concentrează utilizarea apei în intervalele cu valoare mai mare și pentru echilibrarea sistemului.
