Curtea de Apel Oradea a anulat definitiv, pe 4 noiembrie 2026, decizia de încadrare emisă în 2021 de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor pentru centura orașului Aleșd. Este o lovitură pentru unul dintre proiectele emblematice promovate de Ilie Bolojan în perioada în care conducea Consiliul Județean Bihor. Decizia deschide o serie de probleme juridice și financiare, de la legalitatea autorizației de construire până la posibila recuperare a unor fonduri europene.
Locuitorii din Aleșd se luptă de aproape șase ani cu autoritățile din cauza unei șosele de centură construite prin mijlocul unui cartier rezidențial. Curtea de Apel Oradea le-a dat, în sfârșit, câștig de cauză într-un dosar esențial: instanța a anulat definitiv Decizia etapei de încadrare nr. 440/26.03.2021, documentul pe baza căruia a fost autorizată investiția. Drumul este deja construit și deschis traficului, însă unul dintre actele fundamentale ale procedurii de autorizare nu mai există din punct de vedere legal.
Ceea ce administrația Bolojan a prezentat ani la rând ca pe un exemplu de eficiență administrativă ajunge acum într-o zonă juridică incertă. Locuitorii afectați nu și-au încheiat însă lupta: pe rolul instanțelor, în primă instanță, se mai află acțiuni prin care se cere anularea autorizației de construire și a hotărârii de Guvern care a aprobat exproprierile.
Ce a decis instanța
În dosarul nr. 4929/111/2021, Curtea de Apel Oradea a admis recursul formulat de Achim Dănuț Ionuț și ceilalți reclamanți împotriva Sentinței nr. 325/CA din 28 aprilie 2025 a Tribunalului Bihor. Instanța a casat parțial sentința și, rejudecând fondul, le-a dat dreptate locuitorilor.
Admite acțiunea formulată de reclamanții Achim Dănuț Ionuț și alții în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate – succesoare a Agenției pentru Protecția Mediului Bihor, Consiliul Județean Bihor, Unitatea Administrativ Teritorială Județul Bihor, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., Administrația Bazinală de Apă Crișuri, Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Aleșd, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Guvernul României. Anulează Decizia etapei de încadrare nr. 440/26.03.2021 emisă de A.P.M. Bihor, se arată în soluția instanței.
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate și Consiliul Județean Bihor au fost obligate să plătească reclamanților, în cote egale, suma de 50.528 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată pentru onorarii de experți. Hotărârea nr. 643/2026 este definitivă.
Documentul desființat nu este un acord de mediu propriu-zis, ci o „decizie a etapei de încadrare”, act prin care, potrivit Legii nr. 292/2018, se stabilește dacă proiectul trebuie supus unei evaluări complete a impactului asupra mediului. Articolul 23 din aceeași lege interzice realizarea proiectelor vizate fără acest document sau fără acordul de mediu, după caz, și fără aprobarea de dezvoltare. Motivarea hotărârii nu este încă publică, așa că nu se știe deocamdată exact ce încălcări au constatat judecătorii.
Un proiect contestat încă din 2021
Controversa a pornit în perioada 2020-2021, după ce Consiliul Județean Bihor, condus de Ilie Bolojan, a preluat, în parteneriat cu CNAIR, inițiativa realizării variantei ocolitoare a orașului Aleșd, localitatea în care Bolojan și-a început cariera politică. Varianta inițială a proiectului prevedea un traseu de circa 16,8 kilometri, cu lucrări complexe, inclusiv poduri peste Crișul Repede, estimat la aproximativ 102 milioane de euro.
Ulterior au fost analizate variante mai scurte, de 6,4 și, respectiv, 5,9 kilometri, cu costuri de 27 și 25 de milioane de euro. A fost aleasă varianta cea mai scurtă, care traversa însă, pe circa 520 de metri, o zonă rezidențială din apropierea străzii Octavian Goga.
Bolojan a susținut public acest traseu, invocând costurile mai mici și termenul mai scurt de realizare. Referindu-se la faptul că drumul urma să intre pe câteva sute de metri într-o zonă locuită, fostul președinte al CJ Bihor spunea, potrivit presei locale, că „este un lucru suportabil”. Pentru oamenii care urmau să rămână cu trafic greu lângă case, lucrurile arătau altfel: ei au reclamat că centura, în loc să ocolească localitatea, muta traficul dintr-o zonă locuită în alta, cu efecte asupra proprietăților, liniștii și calității vieții.
Încă din 2021, aproximativ 760 de locuitori din Aleșd, Tinăud și Peștiș semnaseră o petiție împotriva traseului, iar ulterior au fost depuse la CJ Bihor alte sute de cereri din partea celor afectați. Au urmat proteste de stradă, dar administrația județeană a mers mai departe cu proiectul, iar disputa s-a mutat în instanțe, unde locuitorii au atacat pe rând hotărârile autorităților, procedurile de expropriere și actele care au stat la baza construcției.
În septembrie 2021, Curtea de Apel Oradea a suspendat hotărârea Consiliului Local Aleșd care avizase traseul. În 2022 au fost suspendate și hotărâri ale Consiliului Județean Bihor, iar Tribunalul Bihor a anulat, în primă instanță, unele acte administrative legate de proiect. În 2023, administrația județeană a avertizat proprietarii care blocau accesul constructorilor că li s-ar putea cere despăgubiri pentru întârzieri și pentru pierderea finanțării europene. În aprilie 2024, lucrările au fost reluate pe unele terenuri expropriate, cu sprijinul unui executor judecătoresc și în prezența jandarmilor, după ce contestațiile unor proprietari fuseseră respinse.
Ce urmează pentru autorizație și expropriere
După aproape șase ani de opoziție, locuitorii au obținut acum o hotărâre definitivă prin care actul de mediu este anulat, confirmare judiciară a nelegalității unei etape esențiale din proiect. Decizia de miercuri poate influența alte două procese aflate încă în primă instanță.
Primul vizează anularea autorizației de construire. Dacă aceasta a fost emisă pe baza Deciziei de încadrare nr. 440/2021, dispariția definitivă a acestui act poate fi invocată ca motiv de nelegalitate derivată, iar judecătorii vor trebui să stabilească dacă autorizația mai poate fi valabilă în condițiile în care actul prealabil obligatoriu a fost desființat.
Al doilea litigiu privește HG nr. 346/2022, prin care Guvernul a aprobat amplasamentul lucrării și declanșarea exproprierilor. Hotărârea de acum ar putea cântări greu și aici, mai ales dacă motivarea instanței arată că decizia de mediu a fost emisă fără o evaluare corectă a impactului traseului sau al alternativelor existente. Articolele 430 și 431 din Codul de procedură civilă reglementează autoritatea de lucru judecat, însă nici autorizația de construire, nici HG de expropriere nu au fost anulate automat prin hotărârea din 4 noiembrie – cele două instanțe urmează să se pronunțe separat.
Dacă și aceste acțiuni ar fi admise definitiv, proiectul ar ajunge într-o situație inedită: o șosea deja construită, dar lovită de anularea actului de mediu, a autorizației de construire și a hotărârii de expropriere.
Riscul demolării și al pierderii fondurilor europene
Legea nr. 292/2018 prevede, la articolul 26 alineatul (4), sancțiunea complementară a desființării lucrărilor și aducerii terenului la starea inițială, pentru încălcarea anumitor obligații privind evaluarea impactului de mediu, în condițiile stabilite de lege. Legislația românească permite deci, în principiu, desființarea unor investiții realizate cu nerespectarea obligațiilor de mediu. În cazul Aleșd, hotărârea de acum nu dispune însă demolarea șoselei și nici nu oprește circulația – pentru asta ar fi nevoie de îndeplinirea unor condiții juridice suplimentare.
Există și jurisprudență relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene: în cauzele conexate C-196/16 și C-197/16, CJUE a stabilit că autoritățile naționale trebuie să remedieze consecințele încălcării obligațiilor de evaluare a impactului asupra mediului, chiar și atunci când investiția a fost deja construită. O regularizare ulterioară nu este exclusă, dar nu poate servi la eludarea legislației europene și trebuie să țină cont de efectele produse de lucrare asupra mediului de la realizarea ei. Simplul fapt că centura Aleșd este deja inaugurată și folosită nu înseamnă, așadar, că autoritățile pot ignora hotărârea definitivă.
O altă consecință posibilă, cu greutate financiară, ține de fondurile europene. Potrivit Consiliului Județean Bihor, centura Aleșd are 5,85 kilometri, iar contractul de lucrări executate de asocierea Drum Asfalt – Trameco a avut o valoare de 89.097.659,28 lei, inclusiv TVA. Finanțarea a venit prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și prin Programul Transport 2021-2027. În 2023, Ilie Bolojan anunța semnarea unui contract de finanțare de aproximativ 120 de milioane de lei, din care 102 milioane de lei reprezentau valoarea eligibilă, iar 18 milioane de lei erau TVA neeligibilă.
Reglementările europene leagă eligibilitatea cheltuielilor de respectarea legislației aplicabile, inclusiv a normelor de mediu. Regulamentul (UE) 2021/1060 permite corecții financiare prin anularea totală sau parțială a contribuției europene pentru cheltuieli considerate nelegale, iar la nivel național OUG nr. 66/2011 reglementează constatarea neregulilor și recuperarea sumelor. Anularea definitivă a documentului de mediu poate constitui, astfel, motiv pentru verificarea eligibilității finanțării acordate centurii Aleșd. În funcție de natura încălcării, de clauzele contractelor de finanțare și de concluziile autorităților de control, consecințele ar putea merge de la lipsa oricărei corecții până la recuperarea parțială sau, în cazuri grave, integrală a contribuției europene aferente.
Responsabilitatea lui Ilie Bolojan
Dacă investiția promovată de administrația Bolojan va produce pierderi bugetelor publice din cauza nerespectării unor obligații legale, se poate pune problema cine suportă costurile și cine răspunde pentru deciziile luate. Hotărârea Curții de Apel Oradea readuce în prim-plan responsabilitatea celor care au promovat, aprobat și pus în practică proiectul.
Ilie Bolojan era președintele Consiliului Județean Bihor în perioada în care a fost adoptat traseul și a susținut public varianta contestată de locuitori, prezentând-o drept o investiție necesară, mai ieftină și mai rapidă, iar ulterior și-a asumat finalizarea ei. Această implicare îi conferă o responsabilitate politică și administrativă pentru felul în care a fost gestionat proiectul, însă răspunderea sa personală, din punct de vedere juridic, trebuie stabilită separat.
Articolul 16 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 permite, în anumite condiții, chemarea în judecată a persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau adoptarea unui act administrativ nelegal, atunci când se cer despăgubiri, iar instanța poate dispune obligarea acesteia la plată în solidar cu autoritatea publică, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. O eventuală răspundere patrimonială individuală nu este deci exclusă nici în cazul unui fost președinte de consiliu județean, însă ar trebui dovedite contribuția sa personală la fapta ilicită, condițiile legale ale răspunderii, existența unui prejudiciu și legătura de cauzalitate. De altfel, decizia anulată de Curtea de Apel a fost emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, nu de Ilie Bolojan, iar răspunderea autorității emitente este o problemă juridică distinctă de cea a persoanelor din administrația județeană.
Posibile implicații penale
Dincolo de consecințele administrative și patrimoniale, situația ar putea justifica verificarea unor eventuale fapte penale, dacă documentele proiectului și motivarea instanței vor arăta încălcări ale legii imputabile unor persoane anume. Una dintre infracțiunile care ar putea fi analizate, în funcție de probe, este abuzul în serviciu, prevăzut de articolul 297 din Codul penal, pentru care trebuie dovedit că o persoană cu atribuții de serviciu a încălcat, cu forma de vinovăție cerută de lege, o obligație prevăzută de un act normativ cu putere de lege și a produs astfel o pagubă sau o vătămare a unor drepturi ori interese legitime. Textul actual prevede închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.
Dacă ar apărea indicii că anumite înscrisuri au consemnat cu intenție informații neadevărate, ar putea deveni relevante infracțiunile de fals din Codul penal. Având în vedere finanțarea europeană, articolul 18¹ din Legea nr. 78/2000 ar putea fi incident dacă există probe privind folosirea cu rea-credință a unor documente sau declarații false, inexacte ori incomplete, cu scopul obținerii sau reținerii pe nedrept a fondurilor europene. Într-un asemenea caz, verificările ar putea intra și în competența parchetelor specializate, inclusiv a Parchetului European, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Hotărârea de acum nu constată însă nicio infracțiune – o eventuală răspundere penală ar necesita o anchetă separată, identificarea unei conduite concrete și întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii.
Despăgubiri și noi exproprieri
Hotărârea definitivă poate avea efecte și asupra drepturilor locuitorilor care au contestat proiectul. Legea contenciosului administrativ permite, în condițiile prevăzute de lege, solicitarea reparării prejudiciilor cauzate prin acte administrative nelegale. În cazul Aleșd, astfel de pretenții ar putea viza diminuarea valorii proprietăților, afectarea folosinței locuințelor, eventuale pagube materiale și, potrivit legii, prejudicii morale. Aceste prejudicii ar trebui însă dovedite individual, prin expertize și prin stabilirea legăturii de cauzalitate – anularea deciziei de încadrare nu aduce automat despăgubiri. Important este că proprietarii care au contestat ani la rând proiectul au acum o hotărâre definitivă ce poate deveni un argument solid în eventuale acțiuni reparatorii.
Controversa este alimentată și de faptul că, la doi ani de la deschiderea integrală a centurii, statul a continuat să modifice situația exproprierilor. Pe 3 septembrie 2026, Guvernul a aprobat suplimentarea cu aproximativ 3,77 milioane de lei a sumelor destinate despăgubirilor pentru acest proiect. Prin HG nr. 701/2026 au fost actualizate datele și despăgubirile pentru 213 imobile și a fost aprobată declanșarea exproprierilor pentru alte 19 construcții aflate pe terenurile expropriate anterior. Astfel, investiția a rămas în centrul unor proceduri administrative privind proprietățile afectate chiar și după ce șoseaua fusese dată integral în circulație, la 31 august 2024.
Dincolo de consecințele juridice punctuale, hotărârea Curții de Apel Oradea pune sub semnul întrebării modul în care administrația județeană a gestionat opoziția locuitorilor și riscurile legale ale investiției. Ani la rând, proprietarii din Aleșd au fost prezentați în discursul administrației mai ales ca un obstacol în finalizarea centurii, în timp ce au existat proteste, procese, întârzieri, executări silite și avertismente privind costurile financiare ale blocării lucrărilor. Acum, instanța a stabilit definitiv că decizia de încadrare emisă în 2021 nu mai poate rămâne în vigoare. Pentru Ilie Bolojan, care și-a construit imaginea publică pe eficiența și rapiditatea realizării investițiilor, hotărârea este o problemă serioasă de responsabilitate administrativă, iar faptul că a promovat public proiectul și a susținut traseul contestat justifică solicitarea unor explicații despre modul în care au fost verificate documentele, respectate procedurile și evaluate riscurile juridice.
