Criza de pe Dunăre, determinată de schimbările climatice, devine tot mai acută. Roxana Bojariu, expert în climatologie, avertizează asupra impactului încălzirii globale și a secetei asupra fluviului. Prognozele indică o scădere continuă a debitului, cu efecte grave asupra energiei și infrastructurii.
Criza hidrologică de pe Dunăre ar putea deveni un fenomen obișnuit din cauza schimbărilor climatice, avertizează Roxana Bojariu, coordonatoare de cercetare la ANM. Aceasta a subliniat că „diminuarea resursei de apă din bazinul Dunării ar putea fi accelerată de încălzirea globală”, afectând astfel bazinul în lunile de vară.
Secarea Dunării este un fenomen despre care instituțiile statului știau încă de la adoptarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru 2024-2030. Aceasta prevede că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea încetini creșterea temperaturii și frecvența valurilor de căldură și secetă.
Criza a generat și teorii ale conspirației, precum „băieții deștepți strâng apa în propriile lacuri” sau „Ucraina a dragat prea mult pe Canalul Bîstroe”. Bojariu a explicat că aceste afirmații nu au „nicio bază științifică”, seceta fiind cauzată de condițiile extreme din bazinul superior și mijlociu al Dunării.
Institutul Național de Hidrologie avertizează că debitul Dunării la intrarea în România a scăzut sub minimul istoric. Valoarea estimată este de 1.350 metri cubi pe secundă, sub nivelul din 1985, când s-au înregistrat 1.400 metri cubi pe secundă. Media multianuală pentru august este de 3.900 metri cubi pe secundă, subliniind gravitatea deficitului.
Criza energetică a forțat oprirea Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, confirmând avertismentele strategiei naționale. Aceasta a subliniat că temperaturile ridicate și lipsa apei pot afecta centralele energetice și infrastructura critică.
Strategia prevede dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei și modernizarea rețelelor de transport, însă rămâne la nivelul unor direcții generale fără termene clare de implementare. Fără măsuri concrete, vulnerabilitățile energetice ale României ar putea crește în fața schimbărilor climatice.
