Un raport al Comitetului pentru Justiție din Camera Reprezentanților SUA dezvăluie implicarea Comisiei Europene în alegeri din mai multe state, inclusiv România. Documentul susține că Bruxelles-ul a exercitat presiuni asupra platformelor online și a cenzurat conținut politic.
Un document oficial publicat pe 3 februarie 2026 de Comitetul pentru Justiție din Camera Reprezentanților SUA acuză Comisia Europeană de intervenții directe în alegerile din mai multe țări europene. România este menționată ca fiind țara unde s-au aplicat cele mai dure măsuri de control al discursului online în timpul alegerilor prezidențiale din 2024.
Raportul amintește că în decembrie 2024, CCR a anulat primul tur al alegerilor, câștigat de Călin Georgescu, pe baza unor informații ale serviciilor de informații care acuzau influența Rusiei prin TikTok. Cu toate acestea, documentele interne ale TikTok, prezentate ulterior, au contrazis această versiune, negând existența unei rețele coordonate asociate campaniei lui Georgescu.
Conform raportului, înaintea alegerilor din România, Comisia Europeană a cerut platformelor online să intensifice moderarea conținutului politic. Autoritățile române ar fi solicitat eliminarea unor materiale critice la adresa guvernului sau favorabile lui Georgescu. TikTok a refuzat o parte din aceste solicitări, invocând libertatea de exprimare.
Raportul american subliniază că Comisia Europeană a activat „sisteme de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri importante. Aceste mecanisme permit verificatorilor de fapte să trimită cereri prioritare de eliminare a conținutului online în perioade electorale.
România nu este un caz izolat. Comisia Europeană ar fi folosit tactici similare și în Franța, Germania, Italia, Polonia și Republica Moldova. În aceste țări, Bruxelles-ul ar fi cerut platformelor să elimine sau să limiteze conținut politic considerat problematic.
Autorii raportului afirmă că măsurile, deși prezentate ca acțiuni contra dezinformării, au afectat dezbaterea publică și competiția electorală. Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni constante asupra platformelor de socializare, influențând inclusiv conținutul politic din afara UE, cum ar fi în SUA.
