Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, avertizează că România trebuie să se concentreze nu doar pe reducerea deficitului bugetar, ci și pe refinanțarea datoriei publice. Oficialul BNR a precizat că necesarul brut de finanțare al țării pentru acest an se ridică la aproximativ 278,5 miliarde de lei. Declarațiile au fost făcute luni, la conferința Banking Forum 2026, organizată de publicația Financial Intelligence.
Cristian Popa a atras atenția că discuția publică despre consolidarea fiscală este insuficientă dacă se limitează doar la ținta de deficit. „Despre consolidarea fiscală se vorbeşte mult, de aceea trebuie să extindem discuţia”, a declarat Popa, citat de Agerpres, la conferința Banking Forum 2026. El a avertizat că nu doar atingerea țintei de deficit contează, ci și asigurarea finanțării acestuia și a datoriei publice: „Nu numai atingerea ţintei de deficit, dar şi asigurarea finanţării deficitului şi a datoriei publice sunt importante şi aici vreau să trag astăzi un semnal de alarmă: avem deficite ce trebuie finanţate, dar avem şi o datorie publică ce trebuie iar refinanţată”. Potrivit lui Popa, „România nu mai are o datorie publică mică, ea trebuie continuu refinanţată”.
Oficialul BNR a mai spus că există tendința de a privi deficitul doar ca pe o chestiune contabilă, deși el reprezintă de fapt un flux de capital care circulă zilnic prin Ministerul Finanțelor. Marea greșeală, a subliniat Popa, este să ne gândim doar la finanțarea deficitului, ignorând nevoia de refinanțare a datoriei.
Capcana celor „7-8% din PIB”
Popa a explicat că România trebuie să refinanțeze anual nu doar deficitul, ci și împrumuturile ajunse la scadență. „Este o capcană în care, iar spunem, in plain sight, vorbim de cifra de 6% deficit, dar uităm să vorbim de cifra de 7-8% datorie publică ce maturizează, ce trebuie refinanţată, 7% din PIB”, a afirmat oficialul. El a adăugat: „Şi avem o datorie publică ce trebuie rostogolită, o datorie publică ce nu mai este mică”.
Pentru a ilustra situația, Popa a oferit două exemple pe care le-a considerat relevante. „Şi am două exemple recente, două cifre pe care eu cred că sunt grăitoare”, a spus el, menționând că în luna septembrie a existat o scadență de eurobonduri ajunse la maturitate. „În luna septembrie am avut o scadenţă de 2,5 miliarde euro, eurobonduri ajunse la maturitate, împrumuturi care trebuie finanţate cu alte împrumuturi”, a precizat reprezentantul BNR, adăugând că România se împrumută pentru a plăti datorii mai vechi.
Rezervele internaționale, sub presiune
Potrivit lui Popa, folosirea temporară a rezervelor internaționale pentru plata datoriei poate afecta încrederea investitorilor și cursul de schimb. „De aceea noi la BNR am şi menţionat în comunicatul din septembrie de rezerve şi am comentat foarte clar, şi citez:” a spus oficialul, reproducând formularea din comunicat: „plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, aproximativ 2.684 milioane euro”. Potrivit lui Popa, 2,7 miliarde euro au ieșit din rezerva internațională în luna septembrie, fapt vizibil în scăderea rezervei, apariția ieșirilor de capital și presiuni asupra cursului de schimb.
Oficialul a avertizat că refinanțarea temporară a datoriei din rezerva internațională este posibilă, însă dacă diferențele se mențin mari pe o perioadă îndelungată, rezerva scade, apare neîncrederea investitorilor și se resimt presiuni pe curs, ceea ce generează costuri suplimentare pentru țară.
Popa a precizat că BNR sprijină Ministerul Finanțelor în eforturile de finanțare a deficitului și de refinanțare a datoriei publice. Totuși, a avertizat că menținerea încrederii investitorilor devine tot mai dificilă, declarând că nu este o situație de glumă și că discuția trebuie extinsă dincolo de deficit, către problema datoriei publice și a credibilității în fața investitorilor internaționali. Acesta a mărturisit că, în întâlnirile cu investitorii internaționali, devine din ce în ce mai greu să îi convingă și să le mențină încrederea. El a precizat că nici bătălia cu agențiile de rating nu este complet încheiată, deși menținerea ratingului de investment grade reprezintă o realizare, dar provocările rămân ridicate și nu sunt legate doar de deficit.
„Suntem abia la jumătatea maratonului”
Popa a insistat asupra necesității continuării consolidării fiscale și a moderației privind cheltuielile bugetare din 2027. El a comparat procesul cu un maraton, nu cu un sprint, precizând că deficitul s-a redus de la peste 9% la aproximativ 6% anul acesta, dar că este esențial ca acest proces să nu se oprească. Oficialul BNR a cerut moderație atât la pensii, cât și la salarii și la cheltuielile bugetare în general, subliniind în același timp importanța capacității statului de a gestiona datoria publică în paralel cu finanțarea deficitului.
Ca exemplu concret, Popa a menționat o scadență mare în lei, înregistrată la sfârșitul lunii octombrie: 15 miliarde de lei, ajunși la maturitate pe 28 octombrie, echivalentul a 0,75% din PIB. Deși banii s-au găsit și momentul a fost depășit, oficialul a subliniat că această sumă a reprezentat aproape dublul țintei de emisiuni de titluri de stat stabilite pentru acea lună, care era de 8 miliarde de lei. El a cerut ca aceste aspecte să fie mai prezente în discursul public și conștientizate atât de populație, cât și de politicieni și decidenți, precizând că BNR colaborează cu Ministerul Finanțelor, dar că întregul spectru de decidenți trebuie să înțeleagă importanța subiectului.
278,5 miliarde de lei, necesarul de finanțare pentru 2026
Reprezentantul BNR a detaliat structura necesarului brut de finanțare al României pentru 2026. El a explicat că finanțarea datoriei, atât interne cât și externe, reprezintă prioritatea zero. Suma de 278 de miliarde de lei provine din două surse: ținta de deficit de 6,2% din PIB, echivalentul a 127 de miliarde de lei, și refinanțarea datoriei, de 150 de miliarde de lei. Popa a subliniat că necesarul de bani pe care statul trebuie să îi împrumute este destinat în mare parte plății datoriilor mai vechi.
Oficialul a avertizat și asupra riscurilor generate de contextul internațional, în care cererea de capital este în creștere. El a amintit că România a trecut printr-o criză de balanță de plăți în anul 2008, când datoria publică reprezenta doar 20% din PIB, precizând însă că nu anticipează o repetare a acestui scenariu. Popa a explicat că toate țările se confruntă cu deficite mari, iar excesul de economisire de altădată s-a transformat într-o lipsă acută de capital, pe fondul boom-ului investițiilor în inteligență artificială, centre de date, al costurilor mai mari cu dobânzile și al cheltuielilor de înarmare.
În încheiere, Cristian Popa a citat o observație a economistului Rudi Dornbusch legată de apariția crizelor economice. „Crizele durează mai mult până să apară decât îţi poţi imagina, dar, când sosesc, se întâmplă mai repede decât îţi poţi imagina”, a spus oficialul BNR, citând legea lui Dornbusch. El a conchis că România trebuie să discute mai mult despre rostogolirea datoriei publice și să fie pregătită pentru orice scenariu.
