România se confruntă cu o criză politică de 53 de zile, de la căderea Guvernului Bolojan. Președintele Nicușor Dan încearcă să formeze un nou guvern, dar fără succes. Alegerile anticipate devin o posibilitate tot mai reală.
Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR, lăsând România sub conducerea unui guvern interimar din 5 mai 2026. Acest guvern nu are puteri depline, neputând iniția proiecte de lege sau emite ordonanțe de urgență. Spectrul alegerilor anticipate planează asupra scenei politice, dar România nu a dizolvat niciodată Parlamentul post-1989, scrie Gandul.
Președintele Nicușor Dan a făcut o mișcare controversată după căderea guvernului Bolojan. După 10 zile de negocieri, premierul desemnat, Eugen Tomac, și-a depus mandatul, menținând criza politică. Dan a încercat o altă „soluție” desemnându-l pe liberalul Adrian Veștea să formeze noul guvern, fără a se consulta cu PNL. Această desemnare a provocat tensiuni în rândurile liberalilor.
După eșecul lui Adrian Veștea de a obține votul de încredere al Parlamentului pe 22 iunie, PSD a transmis că nu va participa la „o spirală nesfârșită a condițiilor” pentru desemnarea premierului. Sorin Grindeanu a cerut partidelor „pro-occidentale” să decidă dacă doresc cu adevărat să formeze o majoritate.
PNL, UDMR și USR au propus o soluție surpriză: Siegfried Mureșan. Deși încă necunoscut, acesta ar putea deveni al treilea premier desemnat. Dacă nu reușește să obțină votul Parlamentului, alegerile anticipate ar putea fi inevitabile.
Constituția României prevede că Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea unui guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Acum, România este în această situație. Termenul limită este 20 august 2026. Dacă al doilea premier desemnat nu reușește să obțină votul de încredere, dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate devin foarte posibile.
