Jurnalistul Cristian Tudor Popescu susține că președintele Nicușor Dan ar putea merge „mai departe decât nea Nicu” prin refuzul alegerilor anticipate. Reacția vine după ce șeful statului a anunțat că va continua consultările cu partidele și va desemna luni un nou candidat pentru Palatul Victoria, deși Parlamentul a respins guvernul propus de Siegfried Mureșan.
Guvernul propus de Siegfried Mureșan a picat în Parlament, cu 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”. După acest vot, decizia privind următorii pași îi revine președintelui Nicușor Dan, care a ales să meargă mai departe cu o nouă desemnare, în loc să declanșeze alegeri anticipate.
Cristian Tudor Popescu consideră că această alegere seamănă cu o a doua anulare a unui scrutin, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Potrivit gazetarului, gestul președintelui lovește în încrederea cetățenilor în vot, pe care îl numește unul dintre instrumentele esențiale ale democrației.
„Ce face acum președintele Dan este văzut de mulți ca o a doua anulare de alegeri, prima fiind în decembrie 2024. După ce a discreditat funcția prezidențială, dl Dan năruie încrederea cetățenilor, câtă mai e, și în instituția fundamentală a democrației – Votul”, a scris pe Facebook Cristian Tudor Popescu.
Comparații cu Ceaușescu, Putin și Trump
Gazetarul merge mai departe cu analogiile istorice. El amintește că nici măcar Nicolae Ceaușescu nu a susținut vreodată că alegerile ar fi un lucru „rău”, deși regimul comunist golea scrutinurile de conținut democratic. CTP aduce în discuție și Rusia lui Vladimir Putin, unde alegerile continuă să existe, chiar dacă le consideră puternic viciate de modul de organizare. Despre Donald Trump, jurnalistul spune că acesta ar fi încercat să cumpere voturi prin stimulente financiare, dar fără a îndrăzni să elimine alegerile.
„Că alegerile «sunt rele», n-a spus nici măcar Ceaușescu. Le-a eviscerat, dar nu le-a interzis. Până și în Rusia lui Putin au loc alegeri, așa mutilate cum sunt. Trump a propus americanilor o șpagă de 5.000 $ per căciulă, ca să voteze ce vrea el, dar nu a îndrăznit să suprime alegerile din noiembrie”, a menționat Cristian Tudor Popescu.
Jurnalistul susține apoi că deciziile președintelui Dan ar servi, de fapt, unei dorințe nemărturisite a clasei politice de a evita confruntarea directă cu alegătorii. În opinia sa, politicienii nu mai vor să treacă prin campanii electorale, prin contactul cu oamenii și prin efortul de a-i convinge să îi voteze din nou. CTP face aici o paralelă cu perioada comunistă, când nomenclaturiștii erau numiți și demiși direct de Partid, fără a depinde de vot.
„Președintele Dan răspunde astfel dorinței nemărturisite a membrilor menajeriei politice de a nu mai fi târnosiți prin alegeri. Să nu mai fie nevoiți să facă băi murdare de mulțime, să se pupe cu amărăștenii, să le mângâie odraslele pe cap, să se canonească să-i mintă frumos. Au nostalgia nomenclaturiștilor de dinainte de `89, care erau puși în funcții de către Partid și dați jos tot de Partid”, a declarat Cristian Tudor Popescu.
Îndoieli despre argumentul economic
CTP contestă și argumentul lui Nicușor Dan potrivit căruia alegerile anticipate ar putea înrăutăți situația economică a țării. Jurnalistul se întreabă dacă o astfel de deteriorare ar fi mai mare decât cea provocată de un eventual Guvern condus de Sorin Grindeanu.
Gazetarul critică și ideea ca o eventuală guvernare PSD-AUR să fie lăsată să demonstreze dacă poate redresa țara. El consideră că un asemenea scenariu nu ar rezolva problemele economice și sociale, ci ar putea servi celor două partide pentru a-și întări controlul asupra instituțiilor statului. CTP avertizează că, în acest context, prețurile, șomajul și problemele din sănătate ar rămâne nerezolvate, iar eventualele proteste ar risca să fie reprimate.
Jurnalistul se oprește și asupra situației lui Călin Georgescu. El spune că, dacă acesta ar rămâne mult timp în închisoare sau ar muri, AUR ar putea folosi acest fapt ca instrument politic, pentru a-și mobiliza susținătorii și a atrage voturile asociate lui Georgescu.
Cu privire la următorii pași ai președintelui, CTP sugerează, ironic, că Nicușor Dan ar putea continua aceeași strategie de până acum, menținând un echilibru fragil între forțele politice și evitând o confruntare directă cu acestea.
Blocajul din Parlament și riscul retrogradării
Criza politică se desfășoară pe fondul unor negocieri dificile în Parlament, unde învestirea unui Executiv cu puteri depline necesită sprijinul a cel puțin 233 de deputați și senatori. Partidele de coaliție adună însă doar 170 de mandate. Scenariul alegerilor anticipate a fost invocat și pe fondul costurilor estimate la circa 120 de milioane de euro, sumă pe care statul ar trebui să o suporte pentru organizarea unui scrutin național.
În același timp, agenția Standard & Poor’s menține evaluarea României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investițiilor. Analiștii avertizează că o prelungire a instabilității politice ar putea duce la o retrogradare directă în categoria nerecomandată plasamentelor.
După eșecul lui Siegfried Mureșan, Nicușor Dan rămâne singurul care poate decide dacă România ajunge la alegeri anticipate, potrivit articolului 89 din Constituție. Legea permite dizolvarea Parlamentului dacă au trecut 60 de zile de la prima solicitare de învestitură – termen depășit în cazul lui Adrian Veștea, de la a cărui propunere au trecut peste 100 de zile – și dacă au fost respinse cel puțin două propuneri de premier, condiție îndeplinită după ce nici Siegfried Mureșan nu a obținut majoritatea.
Potrivit articolului 89, alineatul (1) din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și dacă au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. Înainte de o eventuală dizolvare, șeful statului trebuie să îi consulte pe președinții celor două Camere și pe liderii grupurilor parlamentare. Alineatul (2) prevede că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an. Dizolvarea nu este posibilă nici în ultimele 6 luni ale mandatului președintelui și nici în timpul stării de război, mobilizare, asediu sau urgență.
„Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului (1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de investitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă”, conform Constituției.
