Două persoane au fost condamnate în România în ultimii doi ani pentru propagandă fascistă și negarea Holocaustului, în contextul dosarelor întocmite pe numele europarlamentarului Diana Șoșoacă conform datelor furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
În același timp, Parchetul General refuză să dezvăluie numărul de dosare în care este vizată Diana Șoșoacă pentru propagandă legionară. Deși în 2024 europarlamentarul a intrat de două ori în atenția procurorilor pentru astfel de acuzații, anchetele sunt ținute la secret, transmite Digi24.
Din datele transmise de Consiliul Superior al Magistraturii la solicitarea Digi24.ro, reiese că, între 2022 și primele 10 luni din 2024, pe masa instanțelor din țară erau trei dosare ce vizează „infracțiuni la legea privind interzicerea unor organizații și a unor simboluri”. Două dintre cele trei dosare au fost soluționate în anul 2022, de Curtea de Apel București și Judecătoria Cornetu, iar un alt dosar se află la Judecătoria Sectorului 3 de cel puțin doi ani. Ambele dosare soluționate în urmă cu doi ani vizează evenimente petrecute în jurul anilor 2013-2017, arată sursa citată.
România interzice promovarea fascismului și legionarismului prin Ordonanța de Urgență 31/2002, cei care încalcă aceste prevederi riscând pedepse cu închisoarea. Totuși, autoritățile au fost mai indulgente în anumite cazuri, cum ar fi condamnarea cu suspendare a unui tânăr care a distribuit propagandă fascistă pe rețelele de socializare. În alt caz, un colonel în rezervă a fost sancționat doar cu un avertisment pentru negarea Holocaustului.
Dosarele legate de Diana Șoșoacă atrag atenția după ce aceasta a făcut comentarii controversate în public, inclusiv într-o ședință parlamentară dedicată relațiilor româno-israeliene și în mediul online. Institutul „Elie Wiesel” a sesizat Parchetul cu privire la aceste incidente, însă detalii despre stadiul anchetelor nu au fost comunicate public.