Judecătoarea Diana Nicoleta Costea de la Tribunalul Bucureşti a dispus înlocuirea arestului preventiv al lui Călin Georgescu cu arestul la domiciliu. Magistratul susţine că nu există nicio dovadă că banii din presupusa înşelăciune ar fi ajuns la fostul candidat la prezidenţiale. Decizia a fost atacată de DIICOT.
Decizia a fost luată pe 9 noiembrie, când Diana Nicoleta Costea i-a admis lui Georgescu cererea de înlocuire a arestului preventiv cu o măsură mai blândă. Fostul candidat la prezidenţiale este acuzat că l-ar fi înşelat pe omul de afaceri Răzvan Leu cu suma de 1,1 milioane de euro.
„Judecătorul de drepturi şi libertăţi stabileşte că, la acest moment procesual, plasarea (în arest la domiciliu – n.r.) inculpatului Georgescu Călin este deopotrivă necesară şi suficientă pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni”, se arată în motivarea deciziei.
În opinia judecătoarei, pericolul pentru ordinea publică generat de conduita lui Georgescu s-a diminuat între timp, iar acest lucru nu mai poate justifica menţinerea lui în arest preventiv.
Cine mai e implicat în dosar
Referitor la gravitatea faptelor, magistratul arată că probele din dosar vizează activitatea unei grupări formate din Călin Georgescu, Ionel Rusen şi italianul Arena Massimiliano. Partea vătămată este compania SC Real Concrete LTD, reprezentată de Răzvan Leu.
Prejudiciul cauzat prin presupusa înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave se ridică la 1.100.000 de euro.
Potrivit informaţiilor obţinute prin comisii rogatorii internaţionale derulate cu autorităţile din Elveţia, o parte din suma depusă de Leu drept garanţie a ajuns ulterior în conturile altor persoane implicate. Astfel, Arena Massimiliano a primit 53.728 de euro, prin patru tranzacţii realizate în ianuarie-februarie 2022. Ionel Rusen a încasat 6.007 euro, pe data de 4.01.2022, iar soţia acestuia, Eliza Patricia Ecobici, a primit 158.421 de euro prin trei tranzacţii din februarie 2022.
„Nu există până în prezent nicio dovadă în sensul că inculpatul Georgescu Călin ar fi primit, direct sau prin intermediari, vreun folos patrimonial injust rezultat din comiterea infracţiunilor de care este acuzat”, explică judecătoarea.
Plăţi către partea vătămată
Magistratul recunoaşte totuşi că, pe 6 octombrie 2023, Georgescu a făcut o plată către Răzvan Leu prin intermediul socrului său, Vasile Moldoveanu, în valoare de 118.000 de lei. Separat, la data de 10.05.2022, Ionel Rusen a transferat suma de 900.000 de lei în contul lui Leu, tranzacţie la care a fost trecută menţiunea „cadou”.
„Chiar dacă sunt inferioare ca valoare pagubei produse, (…) ambii inculpaţi au realizat eforturi pentru recuperarea prejudiciului suferit de persoana vătămată, încă de dinainte de a fi urmăriţi penal (…) Demersurile inculpaţilor pentru repararea prejudiciului au fost completate în cauză de către autorităţi prin instituirea de măsuri asigurătorii asupra imobilului deţinut de inculpatul Georgescu Călin în localitatea Mogoşoaia, judeţul Ilfov, şi asupra sumelor de bani aflate în conturile inculpatului”, mai arată judecătoarea.
Potrivit susţinerilor lui Georgescu, imobilul din Mogoşoaia are un preţ de achiziţie de aproximativ 240.000 de euro, iar în conturile sale se află circa 100.000 de euro. Judecătoarea consideră astfel că prejudiciul a fost parţial recuperat şi rămâne parţial recuperabil, dacă va fi cazul, prin valorificarea bunurilor puse sub sechestru.
Riscul de noi infracţiuni, evaluat de instanţă
Magistratul susţine că nu a găsit argumente care să arate că Georgescu ar prezenta un risc ridicat de a comite noi infracţiuni, risc care să nu poată fi contracarat decât prin arest preventiv. De asemenea, nu există indicii că fostul candidat nu s-ar supune unei măsuri preventive mai uşoare.
Potrivit judecătoarei, mediatizarea cazului şi măsurile ferme luate deja de organele judiciare au fost suficiente pentru a atrage atenţia publicului asupra potenţialului infracţional al lui Georgescu. Acest lucru ar diminua şansele de reuşită ale unor eventuale fapte viitoare.
„Pentru toate aceste motive, judecătorul de drepturi şi libertăţi conchide că perioada de minim 42 de zile de arest preventiv a fost suficientă pentru a-l face pe inculpat conştient de situaţia sa juridică şi de riscurile la care se expune în caz de comitere a unor noi infracţiuni, obiectivele vizate prin luarea măsurii arestării preventive putând fi atinse în continuare şi prin plasarea inculpatului în stare de arest la domiciliu”, este concluzia judecătoarei.
Pe durata arestului la domiciliu, Georgescu va purta o brăţară electronică de supraveghere şi va trebui să comunice periodic informaţii despre mijloacele sale de existenţă.
Ce a spus Georgescu în instanţă
În timpul procesului, Georgescu i-a transmis judecătoarei că familia lui suferă enorm şi că el are o singură conştiinţă, „în Duhul Sfânt”.
Potrivit motivării, Georgescu a declarat: „Doreşte să precizeze că este total nevinovat în această cauză, că ştie ce înseamnă un dosar penal, nu doar din aceasta, ci din celelalte pe care le are deja, că ştie regulile şi că tot timpul s-a raportat la ele în ceea ce înseamnă un dosar penal, fiind în interesul său să îşi dovedească nevinovăţia, nu doar în acesta, ci în toate celelalte dosare, în faţa poporului român, precum şi în faţa familiei sale care suferă enorm. Arată că spune aceasta, în mod special, pentru că are o singură conştiinţă, în Duhul Sfânt. Concluzionează, ca orice cetăţean al acestei ţări, care este supus unui abuz nu doar evident, ci şi strigător la cer, că nu doreşte şi că nu a dorit niciodată decât să aibă o singură apărare, legea. Arată că are convingerea că judecătorul va face nu doar aplicarea ei, ci un act de justiţie, demnă de cea legată la ochi, care trebuie să vadă doar principiile de drept şi nu omul”.
Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti urmează să stabilească un termen pentru dezbaterea contestaţiei depuse de DIICOT împotriva deciziei de eliberare.
