Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe joi decizia în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Pronunțarea vine după șase amânări și la o zi după ce CCR a respins sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituțională cu instanța supremă. Miza financiară a dosarului este de aproximativ 4,8-5 miliarde de lei.
Suma în litigiu reprezintă drepturi salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de Înalta Curte.
CAB a obligat atunci Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plății restanțelor salariale ale judecătorilor, inclusiv printr-o rectificare bugetară. Instanța a stabilit că obligațiile trebuie executate în 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Pentru întârziere, CAB a prevăzut penalități de 1% pe zi, plus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Argumentele Înaltei Curți
Acțiunea depusă în instanță poartă semnătura președintei ÎCCJ, Lia Savonea. Instituția a susținut că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neonorate de peste zece ani. Înalta Curte a mai invocat încălcarea principiului separației puterilor în stat și o afectare a autorității hotărârilor judecătorești.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat cu recurs hotărârea CAB. Executivul a argumentat că o instanță nu poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare printr-o rectificare bugetară și a cerut, pe parcursul procesului, sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Sesizarea CCR, respinsă
În iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat sesizarea CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Executivul a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în elaborarea și executarea bugetului de stat. Sesizarea fusese depusă pe 2 iulie și viza exact disputa privind restanțele salariale.
Curtea Constituțională a respins însă ca inadmisibilă sesizarea lui Ilie Bolojan, cu o zi înainte de termenul stabilit de ÎCCJ pentru pronunțarea în recurs. Înalta Curte a primit favorabil decizia CCR, considerând că aceasta confirmă lipsa unui conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități. Instanța supremă a precizat totodată că litigiul privind plata salariilor trebuie tranșat în cadrul procesului aflat pe rolul ÎCCJ.
Majorarea de 25% din 2023
Sumele cerute de magistrați provin din drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, inclusiv din majorări aplicate retroactiv. Potrivit dosarului, în 2023 Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, în baza unor hotărâri judecătorești, cu aplicare retroactivă din 2018.
O parte din aceste plăți a fost amânată ulterior, pe fondul constrângerilor bugetare și al deciziilor Guvernului privind alocarea fondurilor. Pentru 2026, suma aflată în litigiu este estimată la circa 4,8 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de premierul interimar Ilie Bolojan.
Instanța supremă a amânat de șase ori pronunțarea în acest dosar. Ultima amânare a fost decisă pe 17 septembrie, când ÎCCJ a stabilit ca soluția să fie anunțată pe 8 octombrie.
Decizia de joi este importantă atât pentru bugetul de stat, cât și pentru modul în care vor fi puse în practică eventualele obligații stabilite definitiv în sarcina Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Dacă hotărârea CAB este menținută, obligația de a asigura fondurile pentru plata restanțelor devine definitivă, în condițiile stabilite de instanță. Dacă recursul Executivului este admis, situația plăților și efectele deciziei CAB vor fi reevaluate în funcție de soluția ÎCCJ.
