Un proprietar din București care plătește azi un impozit anual de 1.044 de lei ar putea ajunge să achite 27.500 de lei pe an, dacă impozitarea la valoarea de piață se cumulează cu taxa pe lux. Exemplul vine de la Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, care avertizează asupra efectelor asupra proprietarilor cu venituri mici.
Reforma impozitării proprietăților, care trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, a revenit în atenția publică după ce Gabriel Biriș a oferit un exemplu concret despre cum ar putea fi afectați unii proprietari de locuințe din Capitală, scrie Adevarul.ro.
Avocatul atrage atenția asupra decalajului dintre valoarea fiscală calculată după formula actuală și prețul real de piață al unei proprietăți. În unele zone din București, o casă modestă, veche de aproape un secol, poate valora peste un milion de euro, deși este locuită de oameni fără venituri suficiente pentru a face față unei creșteri mari a impozitului.
Biriș vorbește despre case construite în anii 1930, cu parter și un etaj, având în jur de 150 de metri pătrați și o curte mică, amplasate într-un cartier select al Capitalei. Multe dintre aceste locuințe sunt ocupate de pensionari care s-au născut acolo și au trăit acolo întreaga viață.
Exemplul concret al lui Gabriel Biriș
Nu mai reiau argumentele cu privire la arbitrariul «valorii de piață», ci dau un exemplu concret, din viața reală. Am privilegiul să locuiesc într-unul dintre cele mai bune cartiere din București, într-un apartament cumpărat în 2007. Am bucuria să fiu vecin cu niște oameni deosebiți, oameni în vârstă, pensionari de mulți ani, unii născuți în casele în care locuiesc, a declarat Biriș. Sunt case relativ modeste, cu parter și un etaj (P+1), de 150 mp, cu o curte mică, cuplate câte două, construite prin anii ’30. Zona face însă ca prețul de piață să depășească astăzi un milion de euro. Să presupunem că aceasta este valoarea luată în calcul. Poate fi însă și mai mare, a mai spus avocatul.
Potrivit calculului prezentat, impozitul anual actual de 1.044 de lei rezultă din formula: 2.677 lei pe metru pătrat, înmulțit cu 150 de metri pătrați, cu coeficientul 2,6 și cu cota de impozitare de 0,1%, sumă rotunjită la 1.044 lei pe an.
Dacă impozitul ar fi calculat la o valoare de piață de 5 milioane de lei, iar aceeași valoare ar intra și în calculul taxei pe lux, rezultatul s-ar schimba radical. În exemplul lui Biriș, suma anuală ar urca de la 1.044 de lei la 27.500 de lei, adică de aproximativ 26,3 ori mai mult, ceea ce reprezintă o majorare de circa 2.534%.
Impactul asupra pensionarilor
Avocatul consideră greu de suportat efectul unei astfel de creșteri pentru proprietarii cu venituri mici. Pentru un pensionar cu o pensie lunară sub 4.000 de lei, o factură fiscală de 27.500 de lei pe an ar însemna aproximativ șapte luni de pensie, dacă venitul lunar s-ar apropia de acest prag.
O lege care obligă chiar și un singur cetățean să își vândă casa în care s-a născut și trăit toată viața nu are cum să fie o lege bună!, avertizează Biriș, care spune că mai există timp pentru corectarea mecanismului.
Taxa pe lux, denumirea folosită pentru impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, se aplică proprietăților rezidențiale ale persoanelor fizice a căror valoare impozabilă trece de 2,5 milioane de lei. De la 1 ianuarie 2026, cota pentru clădirile rezidențiale de valoare mare este de 0,9% din diferența dintre valoarea impozabilă a clădirii și plafonul legal de 2,5 milioane de lei.
Taxa nu se calculează la întreaga valoare a casei, ci doar la suma care trece de acest prag. În exemplul lui Biriș, pentru o proprietate evaluată la 5 milioane de lei, baza de calcul ar fi de 2,5 milioane de lei, iar suma datorată ar ajunge la 22.500 de lei anual.
Problema semnalată de avocat ține de efectul cumulat al celor două obligații fiscale. Dacă valoarea folosită pentru impozitul obișnuit crește mult odată cu trecerea la evaluarea de piață, proprietarul ar putea ajunge să plătească simultan un impozit anual pe clădire mai mare și taxa suplimentară pentru proprietățile care depășesc plafonul.
Ce spune ministrul Finanțelor
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat la finalul audierilor din comisiile parlamentare că impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi introdusă de la 1 ianuarie 2027. Totuși, până acum nu există niciun proiect legislativ care să amâne sau să anuleze aplicarea acestei reforme.
Nazare a precizat că jalonul aferent reformei din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost modificat în urma discuțiilor cu Comisia Europeană.
Nu vom aplica în 2027 impozitarea proprietății la nivelul de piață, a declarat ministrul, explicând că mai există probleme tehnice legate de aplicația informatică necesară implementării noului sistem. Am modificat jalonul prin discuții cu Comisia Europeană. Vom stabili ce anume va fi aplicat pentru 2027, la fel, când vom elabora bugetul, a mai spus Nazare.
Reforma era legată de dezvoltarea sistemului informatic e-Proprietatea și de jalonul 237 din PNRR. Astfel, calendarul inițial, care prevedea trecerea la evaluarea proprietăților după valoarea de piață de la începutul lui 2027, nu va mai fi respectat în forma anunțată anterior. Măsurile fiscale pentru 2027 urmează să fie stabilite în procesul de elaborare a bugetului, iar efectele asupra contribuabililor vor depinde de deciziile legislative care vor fi adoptate.
Majorări deja aplicate din 2026
Chiar înainte de trecerea la impozitarea pe baza valorii de piață, proprietarii au resimțit deja creșteri importante ale impozitelor locale, începute de la 1 ianuarie 2026.
Una dintre schimbările principale a fost majorarea valorii impozabile de referință pentru clădirile rezidențiale standard, dotate cu instalații de apă, canalizare, electricitate și încălzire, de la 1.492 de lei pe metru pătrat la 2.677 de lei pe metru pătrat, o creștere de aproximativ 79,6%. Pentru clădirile fără aceste instalații, valoarea de referință a urcat de la 894 la 1.606 lei pe metru pătrat, tot cu circa 79,6%.
Majorarea bazei impozabile nu s-a transformat însă într-o creștere identică pentru fiecare contribuabil. Suma finală depinde de suprafața luată în calcul, de materialele de construcție, de coeficientul aferent zonei și rangului localității, de cota de impozitare stabilită local și de reducerile aplicabile în funcție de vechimea clădirii.
Legislația fiscală adoptată la finalul anului 2025 a eliminat o parte dintre reducerile legate de vechimea imobilelor, fapt care a amplificat creșterea pentru unele locuințe vechi. Ulterior, în februarie 2026, Guvernul a reintrodus reduceri pentru clădirile cu o vechime de peste 50 de ani: 15% pentru cele cu vechime între 50 și 100 de ani și 25% pentru cele mai vechi de 100 de ani.
