Guvernul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu o moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR, susținută de 253 de parlamentari. Moțiunea, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei”, va fi votată pe 5 mai 2026. Premierul se află sub presiune, fiind acuzat de pierderi financiare și secretomanie.
Situația politică a guvernului Bolojan devine tot mai tensionată. Moțiunea de cenzură, semnată de 253 de parlamentari, reprezintă un record în istoria recentă a României. Dezbaterea și votul sunt programate pentru 5 mai 2026, la ora 11:00.
Moțiunea, denumită „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei”, aduce acuzații grave la adresa premierului și a cabinetului său, acuzat că a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR și că întreține o secretomanie suspectă, scrie Gandul.
Un sondaj CURS indică faptul că 58% dintre români doresc demisia lui Bolojan, în timp ce 40% consideră că ar trebui să rămână în funcție. Aceste cifre accentuează presiunea asupra premierului.
În mediul online, parlamentarii sunt bombardați cu mesaje prin care cetățenii le cer să voteze cu conștiința la moțiunea de cenzură, un demers care a atras atenția liderilor politici.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a criticat „iresponsabilitatea” premierului Bolojan, subliniind că România poate fi guvernată și fără el. George Simion, liderul AUR, a menționat discuții privind susținerea unui guvern minoritar condus de Bolojan.
Dominic Fritz, liderul USR, a criticat vehement moțiunea de cenzură, afirmând că guvernul Bolojan trebuie să continue pentru a menține România pe o traiectorie pro-europeană.
Cseke Attila, ministrul UDMR, a declarat că formațiunea sa nu va susține moțiunea, subliniind că UDMR nu poate colabora cu AUR.
Ilie Bolojan a recunoscut că guvernul său ar putea cădea, dar a subliniat că nu va mai colabora cu PSD și pregătește o „alternativă” politică pentru o „Românie modernă”.
Datele economice nu sunt favorabile guvernului Bolojan. Ministerul Finanțelor arată o scădere a veniturilor din taxe și impozite, iar România se află pe primul loc în UE la inflație, conform Eurostat. În mandatul său, au crescut TVA, accizele și impozitele locale, măsuri justificate de premier ca fiind pentru „binele românilor”.
