O zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, ca măsură de protecție
O zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, ca măsură de protecție

O zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, ca măsură de protecție, nu este agreată de NATO, a spus ministrul român de externe. Există riscul escaladării conflictului, explică Bogdan Aurescu.

Da, România a fost și este unul dintre statele care susțin ferm atât aspirațiile europene ale Ucrainei, cât și pe cele privind aderarea la NATO. Aș vrea să amintesc că la Summitul NATO de la București, din 2008, Alianța a luat decizia de a accepta atât Ucraina, cât și Georgia în NATO, în momentul în care vor îndeplini toate condițiile. Am susținut ferm atât perspectiva europeană, cât și pe cea euroatlantică ale Ucrainei.

În ceea ce privește zona de interdicție aeriană, cred că decizia Alianței a fost exprimată foarte clar de Secretarul General al NATO, în urmă cu două săptămâni, când s-a adus în discuție pentru prima dată acest subiect. Problema este că implicarea NATO în această operațiune ar plasa NATO în conflict direct cu Rusia și, cum Ucraina nu este stat membru NATO, acest lucru nu este posibil.

De fapt, NATO a ajutat și continuă să ajute Ucraina prin toate mijloacele posibile. Statele membre ajută Ucraina prin multe eforturi, dar cu excepția implicării directe a NATO în acest conflict.

La rândul său, Uniunea Europeană sprijină foarte mult Ucraina. De exemplu, astăzi, la nivelul Uniunii Europene, am adoptat un al patrulea pachet de sancțiuni, care include interzicerea importurilor de produse din oțel din Rusia, interzicerea exporturilor dinspre UE spre Rusia a produselor de lux, interzicerea completă a oricăror tranzacții cu anumite companii deținute de statul rus, din mai multe sectoare, precum și interzicerea acordării de rating din partea agențiilor de rating europene Rusiei și companiilor rusești. Totodată, am extins lista persoanelor și entităților sancționate.

Așadar, ansamblul de sancțiuni adoptat de către UE este acum foarte puternic și, împreună cu partenerii noștri din SUA, Canada, UK sau din alte state, precum Japonia, Australia, Coreea de Sud, se pune foarte multă presiune pe economia Rusiei” a declarat Bogdan Aurescu într-un interviu pentru CNN.

Motivele pentru care Alianța nu susține o zonă de interdicție aeriană

Ministrul de Externe a subliniat că alianța în ansamblul ei a respins propunerea privind crearea unei zone de interdicție:

Ei bine, în ceea ce privește decizia NATO, nu este vorba doar despre Secretariatul Internațional al Alianței, ci despre o decizie luată de către membrii NATO, inclusiv România.

Cu privire la energie, acest aspect creează, într-adevăr, o mare vulnerabilitate pentru Uniunea Europeană, în ansamblu, pentru statele membre. De aceea avem acest plan de a reduce cât mai repede posibil dependența UE de gazul rusesc și de alte produse din sectorul energetic ce provin din Rusia.

Realitatea este că, deși România este una dintre țările cel mai puțin dependente de importurile de gaz din Rusia, Uniunea Europeană, ca întreg, este dependentă în proporție de peste 40% de importurile de gaz din Rusia, este dependentă în proporție de 27% de importurile de țiței din Rusia și în proporție de 47% de importurile de cărbune și carburant din Rusia. Aceste statistici datează din 2019 și sunt relevante pentru că sunt de dinaintea pandemiei de COVID-19, când economia a fost foarte afectată.

Este, așadar, foarte important să găsim alternative pentru a reduce această dependență investind, de exemplu, în sectorul energiei nucleare – lucru pe care România îl face -, în energie regenerabilă, prin diversificarea surselor de energie și prin interconectarea țărilor noastre

De exemplu, chiar astăzi, în timpul vizitei Președintelui Bulgariei, care s-a întâlnit cu Președintele României, domnul Iohannis, am discutat despre accelerarea demersurilor pentru finalizarea Interconectorului Bulgaria-Grecia, pentru a putea importa mai mult gaz pentru țările din regiune, din alte surse decât cele rusești”.

Bogdan Aurescu, despre criza refugiaților

Bogdan Aurescu a precizat că în România continuă să vină un flux continuu de refugiați:

Scăderea nu este chiar așa de mare. De fapt, cifrele de ieri ne arată că este vorba de mai mult de 460.000 de refugiați care au intrat în România, și vorbim aici doar de cetățeni ucraineni, pentru că încă aproximativ 30.000 de cetățeni din state terțe au intrat, de asemenea, în România.

Perspectivele sunt ca aceste cifre să crească – cel puțin asta ne transmite Organizația Internațională pentru Migrație. Iar eu cred că și atunci când luptele din Ucraina vor înceta, refugiații vor continua să vină din cauza deteriorării semnificative a condițiilor de viață, ca urmare a agresiunii rusești. Așa că nu aș spune că numerele scad. Din contră, cred că o să crească sau că există posibilitatea să crească.

În ceea ce îi privește pe refugiații care vin în România, noi i-am primit pe toți, indiferent de cetățenie. Bineînțeles, majoritatea dintre ei sunt refugiați ucraineni și în principal mame și copii. Mulți dintre ei rămân și în România și, chiar la acest moment, aproximativ 80.000 au rămas în România, iar o treime dintre aceștia sunt copii. Le oferim condiții pentru înscrierea la școli și la universități, pentru elevi/studenți. Totodată, le-am oferit îngrijire medicală gratuită, asistență, adăpost, orice a fost nevoie ca ei să se simtă confortabil, sau cât de confortabil se poate, în condițiile date.

Foarte multe ONG-uri și cetățeni români, cetățeni obișnuiți, s-au mobilizat, au dat dovadă de empatie și au sprijinit eforturile autorităților. Cred că vom reuși și pe viitor să facem față și să primim pe toată lumea care vine și ne cere ajutorul pentru a intra în România, pentru a rămâne aici sau în tranzitul către alte țări. Și au fost deja mai mult de 90 de țări care ne-au cerut ajutorul pentru a-și evacua cetățenii. Mai mult de 20 de misiuni diplomatice care se aflau la Kiev au fost, de asemenea, evacuate prin România”.

Bogdan Aurescu a explicat că efortul umanitar continuă, inclusiv printr-un centru logistic organizat în nordul României, la Suceava:

Un hub umanitar, ce permite colectarea ajutorului internațional și transferarea sa către Ucraina. Acest hub este deja operațional, începând din 9 martie și a fost folosit, bineînțeles, de România – am transferat ajutorul nostru umanitar, care a fost destul de consistent, în Ucraina -, dar și de țări precum Italia, Bulgaria și altele”.

Leave a comment

Lasă un răspuns Anulează răspunsul