Avocatul și bloggerul Mihai Rapcea a fost reținut joi seară, 25 iunie, de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în baza unei ordonanțe care transformă simple postări pe rețelele sociale și deținerea unor volume istorice în infracțiuni grave.
Procurorul Bogdan Rocsin îl acuză pe Mihai Rapcea de propagandă legionară și instigare la ură etnică, însă apărările avocatului – care invocă libertatea de exprimare și caracterul artistic al manifestărilor – sunt catalogate de anchetatori drept „eschivă” și „strategie de eludare”. Acest dosar duce la întrebări fundamentale despre limitele libertății de exprimare într-o așa zisă democrație, pusă sub semnul întrebării după anularea alegerilor din 2024- și despre abuzul de putere al autorităților judiciare.
Faptele și acuzațiile halucinante
Ordonanța de reținere, emisă la 25 iunie 2026 de procurorul Bogdan Rocsin din cadrul Secției de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, îl acuză pe Mihai Rapcea de săvârșirea în concurs real a infracțiunilor prevăzute de art. 4 (distribuirea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe) și art. 5 (promovarea în public a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și instigare la ură etnică) din OUG nr. 31/2002.
Potrivit ordonanței, la 16 ianuarie 2026, Rapcea ar fi distribuit pe Facebook o înregistrare video realizată cu o zi înainte în curtea Ateneului Român, în care un participant, B. Alexandru, execută salutul legionar în fața unui dispozitiv artizanal dotat cu chipul lui Mihai Eminescu. Procurorii susțin că acest gest, replicat mecanic de dispozitiv, constituie „o punere în scenă artificială de natură să promoveze și să propage în spațiul virtual simboluri, gesturi și mesaje cu caracter vădit neolegionar și fascist, depășind astfel limitele constituționale ale libertății de exprimare”.
În plus, la 2 aprilie 2026, Rapcea ar fi promovat în public cultul lui Mircea Vulcănescu și Radu Gyr, prezentați drept „repere valorice și victime ale unor epurări ideologice”. În aceeași postare, avocatul ar fi afirmat că intenționează să poarte „steaua galbenă a lui David” și a acuzat instituțiile judiciare că se mobilizează exclusiv la „plânsetele și sesizările comunității evreiești”, creând o falsă dihotomie între „dosarele românilor” și „dosarele evreilor”. În fine, la 20 mai 2024, Rapcea ar fi distribuit un aforism din „Cărticica șefului de cuib” a lui Corneliu Zelea Codreanu.
Apărările lui Rapcea, catalogate drept „eschivă”
În declarația sa de suspect, Mihai Rapcea a contestat acuzațiile, susținând că demersurile sale s-au circumscris exclusiv exercitării dreptului la liberă exprimare în calitate de cetățean. Cu privire la distribuirea materialului video, acesta a negat în mod categoric implicarea, afirmând că răspunderea penală este strict personală și că nu a avut un aport activ în gestionarea paginii „Eminescu trăiește prin noi”. Referitor la incidentul din 15 ianuarie 2026, Rapcea a precizat că nu a fost implicat în proiectarea sau montarea dispozitivului și că prezența sa la fața locului a fost pur incidentală, limitată la strângerea componentelor tehnice.
În ceea ce privește acuzațiile de antisemitism, Rapcea a respins categoric caracterul ilicit al intervențiilor sale, calificând evenimentul drept un „manifest artistic” menit să taxeze clasa politică actuală. El a invocat fie lipsa de memorie, fie caracterul pur cultural și spiritual al volumelor și obiectelor deținute, contestând totodată probitatea rapoartelor Institutului „Elie Wiesel”, și invocând un litigiu administrativ anterior cu această instituție.
Procurorii, însă, nu au acceptat aceste apărări. În ordonanță, ei descriu poziția lui Rapcea ca o „strategie de apărare bazată pe eschivă, refuzul sistematic de a răspunde la întrebările de context ideologic și negarea selectivă a aspectelor probatorii care îi sunt defavorabile”. Anchetatorii îi reproșează că atunci când este confruntat cu elemente concrete, acesta „fie declară că nu înțelege legătura juridică cu obiectul cauzei, fie bagatelizează caracterul întrebărilor, catalogându-le drept tendențioase sau forțate”.
„Bacșișul, mita și hoția au desființat sănătatea morală a națiunii române”
Un exemplu elocvent al acestei abordări a anchetatoriilor este justificarea oferită pentru postarea din 20 mai 2024. Deși aforismul provine în mod cert din „Cărticica șefului de cuib”, Rapcea a încercat să deturneze originea citatului, atribuindu-l unui fost deputat și negând orice coincidență cu triplele valențe mistice ale datei de 20 mai în istoriografia legionară. Procurorii subliniază că această susținere este contrazisă de probele materiale – Rapcea deține lucrarea atât în format fizic la birou, cât și în memoria telefonului mobil.
„Un exemplu elocvent de distorsionare a realității factuale îl reprezintă justificarea oferită pentru postarea din data de 20 mai 2024. Deși aforismul „Bacșișul, mita și hoția au desființat sănătatea morală a națiunii române” provine în mod cert din textul doctrinar „Cărticica șefului de cuib” scris de Corneliu Zelea Codreanu în anul 1933, suspectul a încercat să deturneze originea citatului, atribuindu-l în mod fals unui fost deputat al Parlamentului României și negând orice coincidență cu triplele valențe mistice ale datei de 20 mai în istoriografia legionară. Această susținere este însă contrazisă flagrant de probele materiale din dosar, care atestă că suspectul deține respectiva lucrare programatică atât în format fizic la birou, cât și în memoria telefonului mobil, fiind pe deplin conștient de paternitatea ideologică a textului diseminat.”
Perchezițiile și probele: volume istorice și obiecte religioase
În urma perchezițiilor efectuate la 25 iunie, la locuința, biroul și cabinetul de avocat al lui Rapcea, au fost ridicate mai multe elemente cu relevanță probatorie:
La locuința de fapt: două volume semnate de Radu Gyr (condamnat istoric pentru crime de război), o icoană și o relicvă textilă provenind din veșmintele preotului Ilie Lăcătușu (asociat istoric cu Mișcarea Legionară), precum și volumul „Marii inițiați ai Indiei și Părintele Paisie”, cu o dedicație olografă atribuită Sfântului Nicolae Velimirovici, personalitate legată în perioada interbelică de liderul mișcării fasciste sârbe „Zbor”.
La sediul profesional (cabinetul de avocat): un număr considerabil de volume și lucrări istorice centrate pe extrema dreaptă interbelică, inclusiv „Pentru Legionari” și „Cărticica șefului de cuib” de Corneliu Zelea Codreanu, unele în mai multe exemplare, alături de scrieri aparținând lui Ioan Ianolide.
În urma accesului la telefonul mobil: lucrarea programatică „Cărticica șefului de cuib” în format PDF, stocată în memoria dispozitivului.
Reținerea: o măsură proporțională sau un abuz?
Procurorul Bogdan Rocsin justifică reținerea prin trei argumente principale: necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal, înlăturarea unui pericol pentru ordinea publică și gravitatea faptelor amplificată de calitatea de avocat a suspectului. Anchetatorii invocă „absența totală a regretului sau a conștientizării implicațiilor penale” și „strategia de apărare bazată pe mecanisme de eschivă”.
Or, tocmai aceste argumente transformă cazul într-un abuz flagrant. Reținerea unui avocat pentru 24 de ore, pe baza unor postări pe rețelele sociale și a deținerii unor volume istorice, este o măsură disproporționată care sfidează orice standard democratic. Dacă procurorii consideră că simpla deținere a unei cărți a lui Corneliu Zelea Codreanu constituie o probă a săvârșirii unei infracțiuni, atunci întreg sistemul de justiție penală devine un instrument de cenzură și intimidare.
Mai grav, procurorii îl acuză pe Rapcea de „lipsă de regret” și de „eschivă”, transformând atitudinea procesuală a suspectului într-o probă a vinovăției. Această logică perversă – conform căreia un suspect care își exercită dreptul la apărare și contestă acuzațiile comite o nouă infracțiune – este specifică regimurilor autoritare, nu statelor de drept.
Un atac frontal asupra libertății de exprimare
Cazul Mihai Rapcea este un semnal de alarmă pentru toți cei care cred în libertatea de exprimare. Într-o țară democratică, nimeni nu ar trebui să fie reținut pentru ceea ce publică pe rețelele sociale sau pentru că are în bibliotecă volume istorice, oricât de controversate ar fi acestea. Interpretarea extensivă și abuzivă a OUG nr. 31/2002, transformată dintr-o lege menită să interzică organizațiile fasciste într-un instrument de cenzură a dezbaterii istorice, este o amenințare gravă la adresa democrației românești.
Tovarășul procuror Bogdan Rocsin, prin ordonanța sa, a deschis o cutie a Pandorei: dacă un avocat poate fi reținut pentru că distribuie un video cu un salut sau pentru că deține o carte, atunci nimeni nu mai este în siguranță. Democrația nu se apără prin reținerea celor care au opinii incomode, ci prin dezbatere deschisă și prin respectarea drepturilor fundamentale.
DOCUMENT integral „portat” din anii 50, de la Siguranța Națională
ORDONANȚA DE REȚINERE
Dosar penal 575/160/P/2026/dl
ORDONANȚĂ de reținere
25 iunie 2026
Procuror Bogdan ROCSIN din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Urmărire Penală.
Efectuând acte de urmărire penală în dosarul cu numărul mai sus menționat.
CONSTAT
Sesizare
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București nr. 575/160/P/2026 din 16 martie 2026 a fost dispusă disjungerea și declinarea cauzei sub aspectul comiterii infracțiunii de distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, faptă prev. și ped. de art. 4, alin 2¹ și 2² din OUG nr. 31 din 2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, cu modificările și completările ulterioare, presupus a fi comisă de către Rapcea Mihai, avocat în cadrul Baroului București, în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București la 20.03.2026 sub numărul 575/160/P/dl la 27.03.2026.
Cadru procesual
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București nr. 575/160/P/2026/dl din 06 aprilie 2026 a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunii de distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, faptă prev. și ped. de art. 4, alin 2¹ și 2² din OUG nr. 31 din 2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, cu modificările și completările ulterioare.
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București nr. 575/160/2026/dl din 06 mai 2026 a fost dispusă extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni prev. de art. 5, atât cu privire la teza I cât și cu privire la teza a II-a, din OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, cu modificările și completările ulterioare.
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București nr. 575/160/2026/d1 din 26 mai 2026 a fost dispusă extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni prev. de art. 5. teza a II-a, din OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, cu modificările și completările ulterioare.
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București nr. 575/160/2026/d1 din 22 iunie 2026 a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul RAPCEA MIHAI, avocat în cadrul Baroului București pentru săvârșirea în concurs real prev. de art. 38 alin. (1) C.pen. a infracțiunilor prev. de art. 4 alin. 2¹ și 2² din OUG 31/2002, prev. de art. 5 tezele I și a II-a din OUG 31/2002 și prev. de art. 5 teza a II-a din OUG 31/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen.
Dreptul la apărare
La 25 iunie 2026, în prezența apărătorului ales, avocat ROMANOV GRATIELA ADRIANA, suspectului RAPCEA MIHAI i-a fost adusă la cunoștință calitatea procesuală de inculpat.
De asemenea, cu această ocazie, din inițiativa procurorului, suspectul și apărătorul său ales au studiat dosarul de urmărire penală consimțind după aceasta să dea o declarație în calitate de suspect.
Situația de fapt
La 16.01.2026, în calitate de utilizator al profilului personal de pe platforma de socializare FACEBOOK, suspectul RAPCEA MIHAI, având calitatea de avocat, a procedat la distribuirea (share) și punerea la dispoziția publicului larg a unei înregistrări audio-video realizate la 15.01.2026, în curtea Ateneului Român, material în cuprinsul căruia BALCU ALEXANDRU execută în mod explicit salutul specific Mișcării Legionare prin ridicarea brațului drept la un unghi de 45 de grade cu degetele lipite în fața unui dispozitiv artizanal dotat cu chipul poetului Mihai Eminescu, aparat care, prin intermediul unui senzor de mișcare, răspunde în mod simetric acestui gest prin ridicarea automată a propriului braț mecanic, tot la un unghi de 45 de grade peste linia orizontului, interacțiune prin care s-a realizat o punere în scenă artificială de natură să promoveze și să propage în spațiul virtual simboluri, gesturi și mesaje cu caracter vădit neolegionar și fascist, depășind astfel limitele constituționale ale libertății de exprimare.
La 02.04.2026 prin intermediul rețelelor de socializare, suspectul RAPCEA MIHAI, având calitatea de avocat, a promovat în public cultul unor persoane vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de crime de război, prin elogierea directă și prezentarea numiților Mircea Vulcănescu și Radu Gyr drept repere valorice și victime ale unor epurări ideologice, eludând cu intenție condamnările definitive instituite în sarcina acestora prin hotărâri judecătorești rămase în vigoare și respectiv prin care a realizat și a publicat pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook o înregistrare video prin intermediul căreia a promovat în public, în mod direct, ura pe motive etnice și idei, concepții ori doctrine specifice naționalismului extremist. În mod concret, prin afirmarea intenției de a purta „steaua galbenă a lui David” și prin lansarea unor acuzații publice potrivit cărora instituțiile judiciare din România sunt controlate și se mobilizează exclusiv („se face pârtie”) la plânsetele și sesizările comunității evreiești, în detrimentul cauzelor ce privesc cetățenii majoritari, suspectul a instigat în mod vădit la resentimente și ură pe criterii etnice. Totodată, prin crearea unei false și ostile dihotomii între „dosarele românilor” și „dosarele evreilor”, acesta a pus în circulație în spațiul public teze și concepții rasiste și xenofobe în sensul art. 2 lit. a) din OUG nr. 31/2002, conduită ce circumscrie fapta sa conținutului obiectiv al infracțiunii de promovare în public a urii etnice și a naționalismului extremist.
La 20 mai 2024, prin fapta de a prelua, publica și disemina în mediul online, pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook, un paragraf și un aforism extras din lucrarea programatică „Cărticica șefului de cuib” scrisă în anul 1933 de liderul fascist Corneliu Zelea Codreanu, suspectul RAPCEA MIHAI, având calitatea de avocat, a promovat în public naționalismul extremist, respectiv idei, concepții și doctrine legionare și fasciste în sensul art. 2 lit. a) din OUG nr. 31/2002.
Acte de urmărire penală efectuate la 25 iunie 2026
Cu ocazia punerii în executare a mandatelor de percheziție emise de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, au fost identificate și ridicate mai multe elemente cu relevantă probatorie în cauză, constând în esență în literatură și materiale în legătură cu fenomenul extremei drepte.
La locuința de fapt a suspectului RAPCEA MIHAI au fost găsite două volume semnate de Radu Gyr, persoană condamnată istoric pentru crime de război, o icoană și o relicvă textilă provenind din veșmintele preotului Ilie Lăcătușu, asociat istoric cu Mișcarea Legionară, precum și volumul intitulat „Marii inițiați ai Indiei și Părintele Paisie”, care conținea o dedicație olografă sub forma unui aforism atribuit Sfântului Nicolae Velimirovici, personalitate legată în perioada interbelică de liderul mișcării fasciste sârbe „Zbor”, Dimitrije Ljotić.
În urma accesului provizoriu la un sistem informatic asupra telefonului său mobil, a fost identificată stocată în memoria dispozitivului, în format digital PDF, lucrarea programatică „Cărticica șefului de cuib”, scrisă în anul 1933 de Corneliu Zelea Codreanu.
La sediul profesional de facto al Cabinetului de Avocat au fost descoperite un număr considerabil de volume și lucrări literare ori istorice centrate pe fenomenul extremei drepte interbelice și pe structurile de factură legionară, fiind identificate inclusiv titluri precum „Pentru Legionari” de Corneliu Zelea Codreanu și „Cărticica șefului de cuib”, unele dintre acestea fiind regăsite în mai multe exemplare, alături de scrieri aparținând lui Ioan Ianolide sau altor autori asociați aceleiași orientări doctrinare.
La sediul de jure al Cabinetului de Avocat și domiciliul scriptic, spațiu ce coincide cu locuința mamei suspectului, s-a procedat la verificarea procedurală a locației, fără a fi evidențiate aspecte de interes.
Sinteza declarației de suspect a numitului RAPCEA MIHAI
Fiind audiat în calitate de suspect, numitul RAPCEA MIHAI a adoptat o poziție de contestare a acuzațiilor aduse, susținând că demersurile sale s-au circumscris exclusiv exercitării dreptului la liberă exprimare în calitate de cetățean, iar nu în exercitarea atribuțiilor de avocat. Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 4 din OUG nr. 31/2002, suspectul a negat în mod categoric că ar fi distribuit pe rețelele de socializare materialul video în care numitul BALCU ALEXANDRU execută salutul legionar în curtea Ateneului Român, afirmând că răspunderea penală este strict personală și că nu a avut un aport activ în gestionarea paginii „Eminescu trăiește prin noi”. Referitor la incidentul din 15 ianuarie 2026, acesta a precizat că nu a fost implicat în proiectarea sau montarea dispozitivului artizanal conceput de TOCIU MIHAI, iar prezența sa la fața locului a fost pur incidentală și limitată la strângerea componentelor tehnice de la finalul manifestării.
În ceea ce privește acuzațiile întemeiate pe dispozițiile art. 5 din OUG nr. 31/2002, suspectul a respins caracterul antisemit sau ilicit al intervențiilor sale publice, calificând evenimentul drept un „manifest artistic” menit să taxeze clasa politică actuală. Chestionat cu privire la postările de natură revizionistă, apologetică sau conspiraționistă de pe platformele Facebook și TikTok, precum și la materialele ridicate în urma perchezițiilor domiciliare și informatice, RAPCEA MIHAI a invocat fie lipsa de memorie, fie caracterul pur cultural și spiritual al volumelor și obiectelor deținute. Acesta a contestat probitatea rapoartelor emise de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, invocând un litigiu administrativ anterior cu această instituție și refuzând să formuleze apărări punctuale pe fondul cauzei la acest moment procesual, invocând starea de oboseală și solicitând studierea integrală a dosarului.
Analiza răspunsurilor suspectului
Analiza coroborată a declarației relevă o strategie de apărare bazată pe eschivă, refuzul sistematic de a răspunde la întrebările de context ideologic și negarea selectivă a aspectelor probatorii care îi sunt defavorabile. Suspectul utilizează un tipar repetitiv de eludare a răspunderilor: atunci când este confruntat cu elemente concrete extrase din propriile postări sau din constatările tehnice ale organelor de cercetare penală, acesta fie declară că nu înțelege legătura juridică cu obiectul cauzei, fie bagatelizează caracterul întrebărilor, catalogându-le drept tendențioase sau forțate. Această manieră de a califica drept „fluizi” sau irelevanți termenii doctrinar-juridici riguroși uzați de Curtea Constituțională denotă o încercare conștientă de a bloca clarificarea profilului său de interes în propagarea mesajelor radicale.
Un exemplu elocvent de distorsionare a realității factuale îl reprezintă justificarea oferită pentru postarea din data de 20 mai 2024. Deși aforismul „Bacșișul, mita și hoția au desființat sănătatea morală a națiunii române” provine în mod cert din textul doctrinar „Cărticica șefului de cuib” scris de Corneliu Zelea Codreanu în anul 1933, suspectul a încercat să deturneze originea citatului, atribuindu-l în mod fals unui fost deputat al Parlamentului României și negând orice coincidență cu triplele valențe mistice ale datei de 20 mai în istoriografia legionară. Această susținere este însă contrazisă flagrant de probele materiale din dosar, care atestă că suspectul deține respectiva lucrare programatică atât în format fizic la birou, cât și în memoria telefonului mobil, fiind pe deplin conștient de paternitatea ideologică a textului diseminat.
Mai mult, în fața probatoriului ce documentează diseminarea unor materiale apologetice referitoare la Ion Antonescu, Mircea Vulcănescu sau Radu Gyr, suspectul recurge la mecanisme rudimentare de disculpare. Acesta declară că nu își amintește nimic legat de postările din data de 01 iunie 2011, pune sub semnul întrebării însăși acțiunea sa, nu știe ce activitate virtuală a desfășurat la 29 mai 2026 și avansează ipoteza neverosimilă că ar fi putut distribui secvențele video din emisiunea „Marius Tucă Show” chiar fără a le viziona în mod integral. Această justificare este pur formală și incompatibilă cu șablonul decelat ca urmare a analizei riguroase a activității și, de ce nu, cu rigoarea profesională a unui avocat.
În raport cu aspectele reținute, se profilează concluzia că suspectul Rapcea Mihai nu manifestă o atitudine de regret sau de conștientizare a implicațiilor juridice și sociale ale faptelor reținute în sarcina sa. Din conduita sa procesuală și din răspunsurile oferite rezultă că acesta consideră întreaga procedură judiciară drept o interpretare eronată sau o răstălmăcire a acțiunilor sale de către organele de urmărire penală.
Apărările formulate în această etapă procesuală încearcă într-un mod lipsit de substanță juridică să eludeze răspunderea penală, minimalizând caracterul ilicit al elementelor materiale documentate în cauză. În ciuda evidenței probatorii, suspectul neagă comiterea actelor de propagandă și susține în mod constant că manifestările sale s-au situat exclusiv în sfera preocupărilor spirituale, artistice sau a exercitării libertății de exprimare în limitele pe care le consideră permise. Această repoziționare subversivă confirmă absența unei minime asumatitudini critice față de diseminarea publică a unor simboluri și doctrine cu caracter radical.
Luare măsură preventivă reținere
În temeiul prevederilor art. 202, art. 203 alin. (1) și (4) și art. 209 alin. (1), (3), (10) și (11) din Codul de procedură penală, raportat la situația de fapt astfel cum rezultă din probele administrate în cauză se constată îndeplinite condițiile legale pentru dispunerea măsurii preventive a reținerii pe o durată de 24 de ore.
Din analiza actelor de urmărire penală rezultă existența unor probe și indicii temeinice care fundamentează suspiciunea rezonabilă că suspectul a săvârșit în concurs real infracțiunile prevăzute de art. 4 și art. 5 din OUG nr. 31/2002.
Această stare de fapt este pe deplin confirmată de constatările tehnice privind platformele de socializare, de rapoartele de specialitate ale Institutului „Elie Wiesel” precum și de rezultatul perchezițiilor domiciliare și a accesului la un sistem informatic (însă, acestea două din urmă, mai ales sub aspect intențional – latura subiectivă). Găsirea volumelor cu caracter doctrinar legionar în format fizic la sediul profesional, corelată cu identificarea lucrării „Cărticica șefului de cuib” în format PDF în memoria telefonului mobil și a unor înscrisuri cu caracter apologetic la locuința sa, conturează un suport probatoriu solid și lipsit de echivoc.
Necesitatea luării măsurii privative de libertate este impusă de imperativul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și al înlăturării unui pericol concret pentru ordinea publică, context în care gravitatea faptelor este amplificată de calitatea de avocat a suspectului, statut care presupunea o obligație fundamentală de respectare a pilonilor statului de drept. Pericolul social este direct potențat de conduita procesuală adoptată de Rapcea Mihai în cursul audierii, acesta manifestând o absență totală a regretului sau a conștientizării implicațiilor penale ale actelor sale. Strategia sa de apărare se bazează pe mecanisme de eschivă și pe o încercare de minimalizare a probelor evidente, suspectul încercând să mascheze acțiunile sistematice de propagandă radicală în spatele unor pretexte artistice, spirituale sau de liberă exprimare.
Faptul că postările și transmisiunile live cu caracter incriminator nu mai sunt regăsite în spațiul virtual, deși existența lor a fost documentată anterior, și de a acuza organele judiciare de o răstălmăcire a intențiilor sale, indică un risc real de perturbare a anchetei și de perpetuare a mesajelor cu caracter antisemit și neolegionar.
În acest context, măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore apare ca fiind strict proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse și constituie singurul instrument procedural apt să garanteze siguranța publică și integritatea procedurii penale în această etapă.
În temeiul art. 202, art. 203, alin. (1) și (4) și art. 209, alin. (1), (3), (10) și (11) din C. proc. pen. și art. 108 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal:
DISPUNE
- Reținerea suspectului RAPCEA MIHAI, fiul lui………, pentru o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 25.06.2026, ora 21:35, până la data de 26.06.2026, ora 21:35.
- Potrivit dispozițiilor legale, organele de poliție din cadrul DGPMB – SIC vor reține și vor preda pe persoana în cauză la Arestul D.G.P.M.B.
- Administrația locului de reținere va primi și va reține persoana în cauză până la data de 26.06.2026, ora 21:35 și ne va înainta dovada de executare a măsurii reținerii.
- Un exemplar al prezentei ordonanțe se comunică Arestului D.G.P.M.B., iar un exemplar se înmânează persoanei în cauză.
- Cu drept de plângere împotriva prezentei ordonanțe la procurorul-general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
