România se așteaptă să încaseze circa 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro rămase de atras prin ultimele două cereri de plată din PNRR. Restul de 3,4 miliarde de euro ar putea intra într-o procedură de suspendare, în urma evaluării Comisiei Europene. Autoritățile au termen până pe 6 noiembrie să trimită documente revizuite care să demonstreze îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate.
Comisia Europeană urmează să stabilească luna aceasta ce sume va vira României prin ultimele două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență. Autoritățile de la București estimează că vor primi, într-o primă etapă, aproximativ 3 miliarde de euro din totalul de 6,4 miliarde de euro rămase de atras.
Diferența de circa 3,4 miliarde de euro ar putea fi blocată temporar, din cauza dificultăților în îndeplinirea angajamentelor asumate prin program.
Estimările ministrului Ghigiu
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, a prezentat miercuri, 4 noiembrie, calculele privind sumele pe care România le mai poate obține până la finalul anului 2026. El a precizat că restul de aproximativ 3,4 miliarde de euro ar putea fi recuperat abia după o nouă rundă de evaluare, în care autoritățile vor trebui să demonstreze că și-au respectat angajamentele.
„Din păcate, situația la acest moment nu este nici pe departe extrem de optimistă, estimăm și insist pe acest cuvânt că după analiza Comisiei probabil România va încasa într-o primă fază circa 3 miliarde de euro, din cele 6,4 miliarde de euro grant și împrumut”, a declarat ministrul, într-o conferință de presă.
Alocarea totală a României prin PNRR ajunge la 20,1 miliarde de euro, sumă stabilită după trei renegocieri ale programului. Până acum au fost atrase deja 13,7 miliarde de euro, astfel încât ultimele două cereri de plată concentrează fonduri de aproximativ 6,4 miliarde de euro.
Cele mai multe probleme, la cererea 6
Dificultățile cele mai mari sunt semnalate la cererea de rambursare 6, care însumează circa 4,35 miliarde de euro. Aceasta cuprinde 104 jaloane și ținte, dintre care 32 riscă să fie penalizate. În unele situații, există chiar riscul ca România să nu primească deloc banii alocați pentru respectivele angajamente.
Ministrul a explicat că valoarea mare a acestei cereri se datorează numărului ridicat de reforme și obiective amânate pentru ultima parte a perioadei de implementare.
„Practic am ajuns în situaţia în care avem 104 de jaloane şi ţinte în cererea 6 şi din ele 32 au risc de a primi penalizări sau unele dintre ele risc de a nu primi nicio sumă aferentă cererii respective”, a precizat ministrul Mihai Alexandru Ghigiu.
Probleme sunt semnalate și la cererea de rambursare 5, în valoare de aproximativ 2,08 miliarde de euro, unde au fost identificate șase jaloane cu dificultăți.
Termene cheie pentru luna noiembrie
Până vineri, 6 noiembrie, autoritățile române trebuie să transmită Comisiei Europene documente actualizate, prin care să dovedească îndeplinirea unei părți dintre jaloanele și țintele asumate prin PNRR.
Data de 20 noiembrie este următorul reper important. Atunci, Comisia Europeană urmează să anunțe ce jaloane consideră îndeplinite și pentru care identifică întârzieri sau probleme. În funcție de această evaluare vor fi stabilite și sumele pe care România le va putea încasa până la finalul anului.
România va mai avea la dispoziție două luni pentru a transmite explicații și acte suplimentare, în încercarea de a recupera sumele rămase. Potrivit estimărilor ministrului, o parte dintre acestea ar putea ajunge în conturile statului abia în primăvara anului 2027.
Ghigiu a mai subliniat că situația actuală diferă de cea întâlnită la primele patru cereri de rambursare. Termenul de 31 august a schimbat condițiile în care mai pot fi evaluate și decontate anumite reforme și investiții.
