Uniunea Europeană nu se așteaptă la probleme de aprovizionare cu energie în această iarnă, dar avertizează că prețurile la petrol și gaze vor fi foarte ridicate. Comisarul european Dan Jorgensen a făcut anunțul marți, la o reuniune a miniștrilor energiei de la Dublin, pe fondul crizei energetice declanșate de războiul din Orientul Mijlociu.
„Nu există nicio îndoială că ne îndreptăm spre o iarnă dificilă”, a subliniat comisarul european Dan Jorgensen, potrivit Le Figaro.
Oficialul a atras atenția asupra numărului mare de europeni care se confruntă deja cu dificultăți în încălzirea locuințelor. „Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Această iarnă ar putea fi și mai rea. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este și ea sub presiune”, a continuat Dan Jorgensen.
Reguli relaxate pentru piața de energie
Pentru a calma tensiunile de pe piață, comisarul european intenționează să relaxeze anumite reguli europene. Dan Jorgensen a propus amânarea cu un an a unei legi europene care vizează emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi, un gest făcut către companiile din sector.
Prin această propunere, Uniunea Europeană răspunde unei solicitări recente venite din partea președintelui francez Emmanuel Macron.
Legislația ar urma să fie amânată din 2027 până în 2028, dar decizia finală va depinde de statele membre și de Parlamentul European. Legea, în forma actuală, obligă companiile care importă hidrocarburi în Europa să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluant.
Opoziție din partea producătorilor și a ecologiștilor
Mai multe state producătoare de combustibili fosili, în frunte cu Statele Unite, resping această legislație. Ele o consideră o constrângere excesivă și avertizează că le-ar putea afecta exporturile.
Organizațiile de mediu s-au opus, la rândul lor, unei eventuale amânări. Acestea au susținut că măsura nu ar avea niciun efect asupra prețurilor la energie, ci ar reprezenta doar un nou pas înapoi în politica climatică a Uniunii Europene.
